Numele la moldoveni. Ion forever

Spune-mi care îţi este numele şi-ţi voi spune cine eşti, cam aşa ar suna o zicală parafrazată. Ce bucate mănânci, din care clasă socială faci parte şi în ce perioadă istorică te-ai născut – iată câteva criterii ce ne reprezintă din punct de vedere social. Care au fost tendinţele şi care vor fi perspectivele în materie de nume şi prenume, care sunt cele mai răspândite, dar şi mai ciudate dintre acestea – aflaţi despre toate în investigaţia „VIP Magazin” (Marcel TOMA).

Ceburaşca  s-a născut la Soroca, iar Ion al IV-lea – la Chişinău

Prenumele este mai mult decât un cuvânt propriu care denumeşte o persoană, pe care o însoţeşte pe toată durata vieţii şi, în multe cazuri, chiar pare a fi predestinat, pentru că îi determină soarta. Este pus fără acordul nemijlocit al purtătorului, astfel încât toată răspunderea pentru o eventuală nenorocire aparţine părinţilor.

Este pus la bucurie, la necaz, în funcţie de pariul pierdut sau de soarta personajului preferat din telenovela adorată, de evoluţia politică şi socială a ţării în care locuieşte purtătorul. În perioada sovietică, oficiile stării civile eliberau certificate de naştere pe numele Oktiabrinelor, Traktorinelor, după sacrificarea „Tinerei Gărzi” pe Volgodon toate fetele erau Zoia, iar băieţii – Oleg, iar după zborul în spaţiu al lui Gagarin fiecare al doilea părinte îşi vedea copilul cosmonaut şi, neapărat, îl numea Iurie.

Intelectualii rasaţi şi-au lăsat şi ei amprenta în acea epocă prin variante „lejere” gen Aurel, Viorel sau Rodica, dar şi mai sofisticate şi de neînţeles pentru majoritatea maselor: Traian sau Ana-Maria. Perioada renaşterii naţionale a împins procesul în cealaltă extremă: Decebal şi Dragoş s-au simţit ca acasă (cel de-al doilea prenume are origini slave – ţeapă pentru patrioţii dornici să se evidenţieze din masa prenumelor venite din Est). Sprijinindu-ne pe informaţia oferită de Direcţia generală a stării civile, vom trece în revistă cele mai frecvente nume de fete şi băieţi în cele trei perioade istorice – sovietică, de tranziţie şi începutul noului mileniu, fără a neglija tendinţele de altădată şi perspectivele în acest domeniu.

Anii    1980-1989
Copii născuţi    717.455

Fete     7.830
1. Natalia    8,1% *
2. Tatiana    7,3%
3. Elena    5,3%
4. Olga    4,8%
5. Irina    4,0%
6. Svetlana    2,9%
7. Cristina    2,7%
8. Ana    2,6%
9. Mariana    2,6%
10. Maria    2,5%
* - % din numărul total de fete născute
    
Băieţi     359.625
1. Ion    5,9%
2. Andrei    5,8%
3. Serghei    4,7%
4. Sergiu    4,0%
5. Alexandru    4,0%
6. Alexandr    3,5%
7. Igor    3,1%
8. Mihail    3,1%
9. Ivan    2,8%
10. Victor    2,6%
* - % din numărul total de băieţi născuţi

Perioada sovietică

Anii 1980 – 1989 sunt de referinţă pentru perioada respectivă. Chiar dacă „perestroika” a lăsat ceva amprente, marea majoritate a prenumelor au rămas „din epoca stagnării”. Dacă vorbim de prenumele feminine, Natalia a fost cel mai des întâlnit: din 357.830 fete, 29.237 (8,17%) s-au pricopsit cu acest nume devenit atât de comun pentru femeile perioadei amintite, dar folosit şi în contexte mai puţin onorabile. După Nataşe, Tatianele erau pe locul doi la o diferenţă considerabilă – 26.362 fete (7,37%), iar cea de la care s-a iscat războiul Troiei, Elena, a inspirat părinţii a 19.144 fete (5,35%). La modă au fost şi prenume ca Olga, Irina, Svetlana, Cristina, Ana, Mariana şi Maria.

La băieţi, oficial, lui Ion îi merge cel mai bine – e omniprezent în toate cele trei perioade de referinţă. Între 1980 şi 1989, din numărul total de 359.625 băieţi, 21.377 (5,94%) au purtat numele Botezătorului. De notat că 20.899 (5,81%) băieţi au fost botezaţi cu numele altui sfânt, Andrei, iar Serghei încheie acest top 3 cu un rezultat de 4,71 la sută din numărul total al băieţilor veniţi pe lume. Specific perioadei şi societăţii de atunci, prenumele erau puse paralel, în două variante: rusă şi „moldovenească” – al patrulea în top-10 este numele mic Sergiu (4,08%), iar Alexandru şi Alexandr merg cot la cot pe locurile 5-6 cu 4,01% şi, respectiv, 3,51 %. Nu stă departe nici Ivan: locul 9 cu un procentaj, de 2,80 la sută. Igor, Mihail şi Victor au fost prenumele masculine la fel de agreate de către populaţia RSS Moldovenească.

Anii    1990 – 1999
Copii născuţi    312.081

Fete    153.009
1. Cristina    6,1%
2. Elena    4,7%
3. Ana    4,5%   
4. Maria    3,9%
5. Tatiana    3,9%   
6. Irina    3,8%   
7. Natalia    3,2%   
8. Olga    3,0%   
9. Alina    2,9%   
10. Anastasia    2,8%        

Băieţi    159.072
1. Ion    7,1%
2. Andrei    4,7%   
3. Alexandru    3,9%   
4. Mihail    3,4%   
5. Victor    3,3%   
6. Dumitru    3,2%  
 7. Serghei    2,8%   
8. Vasile    2,8%   
9. Nicolae    2,7%   
10. Alexandr            2,4%

Tranziţia

Pentru perioada 1990 – 1999 este caracteristic împrumutul masiv de prenume din România, dar şi din telenovelele mexicane sau braziliene: dacă Marianele şi Mariile nu erau străine meleagurilor mioritice, Marisabelele sau Jose Ignacio (fără a se respecta ortografierea corectă în limba de origine), teleportate şi ele de pe micile ecrane în casele moldovenilor, au reprezentat nişte implanturi exotice în cotidianul primilor ani de independenţă.

La fete, Cristinele, Elenele, Anele şi Mariile le-au devansat în topul preferinţelor părinţilor moldoveni în primul deceniu de independenţă pe Tatiane, Irine şi Natalii – rigorile timpului şi-au spus cuvântul. În plus, a devenit mai prestigios să-i dai copilului un nume sonor ca Mirabela sau Loredana. Fenomenul se referă la familiile vorbitoare de limbă română, pentru că alolingvii, fireşte, şi-au păstrat tradiţiile istorice. Ca rezultat, în lista celor mai frecvent întâlnite prenume nu s-au produs mari schimbări. Ion şi Andrei au rămas de neclintit pe primele două poziţii „masculine”, iar diferenţa dintre ei a devenit mai vizibilă: 7,13 la sută faţă de 4,70%. S-au făcut prezenţi în top 10 Vasile şi Nicolae, în detrimentul prenumelor Ivan şi Igor.

Mileniul trei

Zorii mileniul trei denotă clar tendinţa de „expansiune” a prenumelor „neutre”, de provenienţă străină: Alex, Max, Leonard sau Cleopatra. De asemenea, a numelor duble, gen Paula Mia sau Gloria Elena – tendinţă venită, clar, din România. Totuşi, experţii remarcă o oarecare diminuare a frecvenţei prenumelor „Made in Romania” şi o revenire la numele „clasice”, utilizate atât de vorbitorii limbii române, cât şi de alte naţionalităţi, cum ar fi Ana, Anastasia sau Valeria. Purtătoarele prenumelui Elena au rămas la fel de numeroase, chiar dacă încheie lista primelor zece prenume feminine: tradiţia vine de la Ileana Cosânzeana, probabil, şi va continua decenii la rând – important e să aibă şi un Făt-Frumos prin preajmă...

La mine, ca la nimeni

În dorinţa de a se evidenţia şi de a-şi exprima bogăţia sufletească, moldovenii s-au întrecut în a da prenume cât mai originale: Ţărăncuţa, Cristalin, Dumbrăviţa, Revelino, Romaniţa, Drăgostina, Miralina, Aelita, Gabriel Nicolae La-Falaise, Crăiţa, Dulciana.  „Divele” muzicii noastre uşoare au lăsat şi ele urme în certificatele de naştere: Aure, Indiane, dar şi Madonne au apărut după anul 2000. Mai nou, descoperim că dinţoşii, mai mult sau mai puţin pletoşi – Ronaldo şi Ronaldinio (din nou fără a se respecta ortografierea originară) s-au născut la Edineţ, respectiv, Anenii Noi. Nu toţi părinţii sunt conştienţi de răspunderea pe care o au în a porni în lume propriul copil şi întrec măsura în dorinţa de a le da odraslelor un nume cât mai deosebit. Cel mai mult sar peste cal  etnicii romi – în Soroca există un Ceburaşka – dar şi capitala nu rămâne în urmă cu prenume deosebite pentru unii şi deocheate pentru alţii: Ion al IV-lea, Junior, Vaiva, Cloe, Nelson şi Coiu (nu ştim dacă acesta din urmă are origini finlandeze sau estoniene, pesemne, părinţii săi au avut motive mai puţin ortodoxe în a-şi numi odorul). În schimb, putem bănui motivele care i-au determinat pe părinţii Monnei Lisa O La Joconda din Chişinău să-şi numească fata în onoarea acestei capodopere a lui Da Vinci.

Rusu – cel mai răspândit nume în Moldova

La capitolul nume situaţia este cu totul alta: aici nu există posibilităţi de improvizare. Numele de familie cel mai des întâlnite în Moldova ţin de meseriile practicate de purtătorii acestora şi de apartenenţa lor naţională sau de localitatea de baştină la momentul atestării de către autorităţi. Astfel, ca urmare a evenimentelor produse începând cu secolul XIX în relaţiile cu Rusia, numele de familie Rusu a devenit foarte frecvent. În aceeaşi „oală” pot fi băgate persoanele cu numele Sârbu, Munteanu, Ungureanu, Grecu sau Neamţu.  Categoria „profesională” este mult mai numeroasă, iar „ciobanii” ar fi fost primii pe listă dacă ar fi avut parte de o ortografiere unică.

De-ale vedetelor


Celebrităţile nu s-au sfiit niciodată să dea progeniturilor prenume ieşite din comun, pentru că sunt altfel decât restul lumii. După Brooklyn şi Romeo, David şi Victoria Beckham i-au dat şi celui de-al treilea băiat un nume deosebit:  Cruz – feminin, de origine hispanică, care înseamnă cruce. Lurdes, fata  Madonnei, şi-a numit frăţiorul mai mic Rocco, băiatul lui Richard Geer se numeşte Homer, iar  pe băieţii lui Michael Jackson îi cheamă Prince şi Prince Michael II. Nu sunt uitaţi nici idolii de altădată: Liam Gallaher de la „Oasis” şi-a numit fiul Lennon, în amintirea ex-solistului de la „Beatles”.

Ţăranul Gheorghe şi fecioara Corina

ADRIANA / ADRIAN – de la “Hadrianus”, nume de origine latină care înseamnă “originar de lângă Marea Adriatică”.
ANDREEA / ANDREI – de la “Andreas”, nume masculin grec care are sensul de “războinic”.
BOGDAN – de la “bog dan”, o îmbinare de cuvinte care în slavonă înseamnă “darul lui Dumnezeu”.
CĂLIN (lat. “Cataalinus”) – cel care umblă cântând.
CLEOPATRA – de la “kleopatra”, nume elen care înseamnă “mândria tatălui”.
CORINA – de la “kore”, nume grec având sensul de “fecioară”.
CRISTINA / CRISTIAN – de la “christiana”, nume latin care înseamnă “urmaşul lui Cristos”.
DAVID – originea cuvântului vine din ebraică şi înseamnă “de iubit”.
DORIN – prenume de origine greacă: semnifică apartenenţa la grupul etnic al “Dorilor” sau  e un derivat de la “theodor” (“darul Domnului”).
DRAGOŞ  îşi are etimonul în limba slavonă (“dulce glorie”).
DUMITRU – de la numele zeului grec “Demetrius” (zeul agriculturii).
ELENA / ELEONORA / NORA – nume elen care înseamnă “rază de soare”.
ELISABETA (ebr.) – “cea care îl cinsteste pe Jehova”.
EUGENIA / EUGEN – de la “eugenios”, nume grec ce are sensul de “aristocrată / aristocrat”.
FILIP – de la “philippos”, nume grec care înseamnă “iubitor de cai”.
GABRIELA / GABRIEL – de la “Gowriel”, nume ebraic care înseamnă “Dumnezeu e puterea mea”.
GHEORGHE – de la “georgios”, nume grec care înseamnă “ţăran”.
GRIGORE – de la “gregorios”, nume elen, având sensul  de “vigilent”.
HORIA – de la “Heinrich”, nume germanic antic cu semnificaţia “cap de familie”.
IOANA / ION / IOAN – de la “Yochana”, nume evreiesc, însemnând “binecuvântarea Domnului”.
IRINA – de la “eirene”, nume grec însemnând “paşnică”.
NATALIA (lat.) – “cea nascută la Crăciun”.
NICOLAE – de la “Niko-Laos”, nume elen având sensul de “popor victorios”.
OLGA – de la “Helga”, nume scandinav însemnând “de succes”.  
PAULA / PAUL / PAVEL – originea numelui este latină, iar traducerea este “cel mic de statură”.
RODICA – de la prenumele englez “Roda” (“rhode” – “trandafir”).
SERGIU (lat. “sergius”) – “servare”- “a salva”, salvatorul.
ŞTEFAN (gr.) – “purtătorul cununei învingătorului”.
VALERIU (lat. “valerius”) – “ cel sănătos”.
VASILE (gr. “basilaeus”) – “domnitorul”.
ZINA –  varianta prescurtată a prenumelui german “Gesina / Josina”.