VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
  Ediţia     |  2010   |  2009   |  2008   |  2007   |  2006   |  2005
Valeriu Pasat. Cel mai notoriu dintre „gastarbeiteri”
Locul 36

Valeriu Pasat. Cel mai notoriu dintre „gastarbeiteri”

Comentează

Valeriu Pasat
Preşedinte al Partidului Umanist din Moldova

Vârstă: 52 de ani
Data şi locul naşterii: 13 iulie 1958, s. Scumpia, r-nul Făleşti
Studii: Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău, Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse.
Stare civilă: căsătorit, un copil

Are astăzi, probabil, cea mai dramatică şi cea mai zbuciumată biografie dintre toate personajele publice din Republica Moldova. În ultimii 15 ani, a fost şi ambasador în Rusia, şi ministru al  Apărării, şi directorul SIS, şi consilierul lui Anatoli Ciubais la Moscova, şi deţinut politic.

Gastarbeiterul a venit acasă. A scuipat pe toate propunerile miliardarilor şi demnitarilor străini şi s-a întors în Ţară. Pentru că o iubeşte.” – acestea au fost  cuvintele pe care le-a găsit şi le-a inserat pe 200 de billboard-uri, instalate în toată Moldova, pentru a explica de ce trebuie votat în campania electorală.

A zăcut 858 de zile în închisoare sub regimul Voronin, pe care l-a acuzat de fabricarea dosarului său penal din motive politice. În iulie 2007, când a fost eliberat din detenţie, la intervenţia lui Vladimir Putin, Valeriu Pasat s-a refugiat  la Moscova. Voronin a făcut tentative, eşuate ce-i drept, de a-i retrage „inamicului” său cetăţenia Republicii Moldova. După debarcarea comuniştilor, a revenit acasă, implicându-se activ în viaţa publică şi politică. Toate iniţiativele sale au fost surprinzătoare şi inedite.

Şi-a continuat activitatea de istoric. Cercetarea sa, cu dezvăluiri incendiare, despre deportările din perioada sovietică, a avut un succes de răsunet. În luna februarie, 2010, la Palatul Mitropolitan din Chişinău, Valeriu Pasat a lansat primele două cărţi din monografia sa „Ortodoxia în Moldova 1940-1941”.

În luna aprilie, a venit şi cu o iniţiativă politică răsunătoare. A propus organizarea unui referendum naţional cu privire la predarea obligatorie în şcoli a disciplinei „Bazele Ortodoxiei”. Iar la 8 mai, în cadrul unei adunări organizate lângă Catedrala Metropolitană, ideea sa a fost susţinută de mii de persoane.

„Dacă noi dorim să construim un edificiu măreţ, noi trebuie să-i punem o temelie solidă. Piatra de temelie a credinţei. Şi atunci, nimic nu va fi imposibil... Trebuie să schimbăm omul însuşi, atitudinea omului faţă de om. Aici se află acea piatră unghiulară, pe care dacă nu o punem la temelie, toate încercările noastre de a edifica în republică o viaţă mai bună vor fi sortite eşecului”, scria V. Pasat în articolul „Moldova: în viitor, din veşnicie”.

Şi îşi preciza poziţia: „Ortodoxia este în Moldova în mod obiectiv unica sursă de valori pentru morala obştească. Pur şi simplu, o astfel de situaţie s-a constituit la noi istoriceşte. Etica întregii Europe la fel se întemeiază pe forţa dătătoare de viaţă a creştinismului. Se bazează la fel cum geometria, bunăoară, pe un sistem armonios de axiome”.

V. Pasat a fost primul care a abordat problema despre rolul şi locul ortodoxiei în circuitul social şi a declarat că pentru el şi pentru Partidul Umanist, la timona căruia a venit, este o mare onoare să reprezinte Biserica la nivel politic. Acest lucru a fost probat inclusiv şi de sloganul cu care partidul s-a lansat în campania pentru alegerile parlamentare – „Încredere neamului de bună credinţă”, dar şi de simbolul electoral al formaţiunii – clopotniţa. Poziţia sa a fost contestată nu numai de politicieni, ci şi de unii clerici şi enoriaşi, care s-au pronunţat împotriva implicării bisericii în luptele electorale.

Un alt pas mai puţin convenţional, la care a recurs Valeriu Pasat, a fost curajul de a se declara eurosceptic. El a afirmat că Moldova nu are şanse să fie acceptată în Uniunea Europeană şi s-a pronunţat pentru modificarea vectorului de politică europeană şi reintegrare în Est. Aceasta presupune, la prima etapă, aderarea  la Uniunea Vamală Belarus-Kazahstan-Rusia, iar la a doua, crearea UE-2 – o uniune politică a fostelor republici sovietice, în baza exemplului şi principiilor UE-1. Au fost voci care au susţinut că Valeriu Pasat a devenit eurosceptic doar din considerente electorale, pentru a le lua apele comuniştilor.
Cea de-a treia iniţiativă inedită a lui V. Pasat ţine de soluţia pentru depăşirea crizei politice din Moldova: crearea unei guvernări absolut nepartinice. „Este vorba de crearea unei coaliţii largi de salvare naţională, spunea el. O atare guvernare va reuşi treptat să restabilească încrederea care pentru moment este lipsă. Încrederea în sine. Încrederea reciprocă. Încrederea în ţară. Fără încredere Moldova va rămâne în impas. Dacă va exista încredere, atunci le vom reuşi pe toate”.

Partidul lui Valeriu Pasat n-a izbutit deocamdată să ajungă în Parlament. Oricum, el nu-şi pierde încrederea, considerând că debutul său într-o competiţie electorală îl menţine pe linia de plutire în viaţa politică a Republicii Moldova.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Trimite
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+17°