![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
A fost omul care a asigurat în 2010 echilibrul în Parlament. Calm, calculat, sigur pe sine – a ştiut de fiecare dată să intervină, să liniştească spiritele, să dea credibilitate şi prestanţă majorităţii parlamentare.
Cu toate că a ieşit la rampă doar acum câţiva ani, Mihai Godea nu este un debutant al vieţii publice. El a crescut şi s-a maturizat împreună cu noua generaţie de politicieni care a început să se afirme de la 2007 încoace. În viaţa de partid a intrat direct din sânul societăţii civile. În cadrul sectorului asociativ s-a ocupat mai mulţi ani de monitorizarea sau de expertiza procesului electoral.
Junioratul politic însă l-a făcut în stradă, la mijlocul deceniului trecut. Pentru prima dată a ieşit în prim-plan în timpul amplelor greve studenţeşti din 1995-1996, care se pronunţau împotriva abordărilor politicianiste şi speculative ale problemelor identitare. Era unul dintre liderii manifestanţilor. S-a remarcat prin tenacitate, principialitate, corectitudine şi ataşament faţă de valorile naţionale. A luptat pentru istorie şi limba română, contra derapajelor ideologice din programele de studii.
Spre sfârşitul secolului s-a regăsit iar în luptele politice. A făcut parte din Partidul Forţelor Democratice, o formaţiune tânără de centru-dreapta care i se potrivea ca o mănuşă. Ulterior, după dispariţia PFD, a trecut pe la Partidul Democrat. Totuşi, principialitatea înnăscută, dorinţa de a spune lucrurilor pe nume l-au silit să abandoneze o vreme activitatea politică. Erau timpuri dificile când, în urma episodului 5 aprilie 2005, scena politică a început să se clatine ca apoi să se prăbuşească într-o zi cu tot cu partidele de pe ea.
Electoratul dorea o schimbare. Noua situaţie chema la viaţă actori şi formaţiuni noi, neîntinate în vechile jocuri politicianiste. Privit din acest unghi, Partidul Liberal Democrat din Moldova s-a pliat perfect pe aşteptările alegătorilor. Ideile noi şi oamenii noi i-au conferit din start formaţiunii un trend ascendent. Printre fondatorii PLDM se număra şi Mihai Godea, care a devenit prim-vicepreşedinte al formaţiunii. Şi-a pus în valoare toată experienţa acumulată anterior, dovedindu-se a fi un bun cunoscător al construcţiei de partid şi un bun manager politic.
Câştigarea puterii politice în iulie 2009 i-a oferit şansa să se manifeste din plin în vârful piramidei de stat. A fost desemnat liderul celei mai mari fracţiuni din majoritatea parlamentară. Într-un an, marcat de instabilitate politică, fapt ce a pus în dificultate de multe ori activitatea legislativă, a dovedit suficientă dexteritate pentru a debloca situaţii complicate. A avut priceperea să manevreze cu abilitate şi să asigure suportul legislativ necesar Guvernului pentru promovarea unor importante reforme. A lansat iniţiative vizând modernizarea justiţiei, sprijinirea presei libere etc.
Spre deosebire de alţi colegi din Parlament, nu s-a lăsat dominat de emoţii, nu a ameţit de pe urma succeselor politice. A fost un exemplu demn de urmat până şi pentru deputaţi mult mai experimentaţi decât el. Consecvent şi lucid, a promovat valori care i-au marcat întreaga carieră – pluralismul de opinie, libertatea de exprimare, libertatea asocierii etc.
Exponent al noii clase de politicieni, şi-a propus revenirea Republicii Moldova pe un făgaş normal de dezvoltare, implementarea valorilor şi standardelor europene, integrarea ţării în UE, creşterea nivelului de viaţă al cetăţenilor. În ceva mai bine de un an de guvernare, echipa din care face parte Mihai Godea a arătat că are capacitatea de a-şi onora angajamentele asumate.
În 2010 Mihai Godea a făcut un pas mare şi sănătos pe calea afirmării sale politice. Destinul său este strict legat de partidul din care face parte. Împreună cu PLDM poate duce până la capăt procesul de renovare a clasei politice, început anterior.

Inaintati spre democratizarea opiniei politice in orce structuri...ce lipseste mult la PLDM