![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
Este primul ambasador al Bucureştiului la Chişinău care a trecut Prutul când cele două state româneşti nu mai erau despărţite de sârma ghimpată. Aceasta a căzut fără el, dar relaţia strategică privilegiată între cele două maluri se încheagă acum, cu participarea sa directă.
Legături afectuoase precum cele de astăzi între România şi R. Moldova au existat doar la începutul deceniului trecut, pe timpul podurilor de flori. Ele însă niciodată până acum n-au fost centrate şi pe o raţiune comună bine chibzuită. Pe perspectiva unui viitor şi unui destin european comun. Acest fapt se datorează în mare parte noului şef al misiunii diplomatice româneşti.
Marius Lazurca şi-a preluat funcţia la Chişinău după ce fostul Ambasador al României, Filip Teodorescu, fusese declarat persona non grata de ex-preşedintele V. Voronin. Regimul comunist introduse vize de intrare pentru cetăţenii români şi relaţiile oficiale dintre cele două state încremeniseră într-un punct mort. Între timp, PCRM a pierdut puterea, situaţia a început să se normalizeze prin forţa lucrurilor. Totuşi, când a venit la Chişinău, noului ambasador i-a revenit misiunea să refacă dialogul politic constant, dar şi să confere o atmosferă amicală firească raporturilor dintre populaţia de pe cele două maluri.
„În primul rând, spune Excelenţa Sa, am reuşit să recuperăm întârzierile acumulate în trecut. De exemplu, am deschis Consulatele Generale de la Bălţi şi Cahul, am semnat Acordul privind micul trafic de frontieră şi Tratatul privind regimul frontierei de stat, toate fiind proiecte mai vechi, cărora le-am putut imprima, iată, un elan decisiv”. În al doilea rând, continuă Marius Lazurca, „am introdus proiecte noi pe agenda bilaterală: acordarea unei asistenţe financiare nerambursabile de 100 mln. de euro, cooperarea în domeniul protecţiei sociale, recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii, dublarea numărului de burse, implicarea României în importante proiecte europene de reformă a administraţiei de la Chişinău”. De fapt, toate obiectivele, enunţate de Preşedintele Traian Băsescu în cursul vizitei din ianuarie 2010 din R. Moldova, au fost atinse.
Ca şi alţi ambasadori acreditaţi la Chişinău, Marius Lazurca a constatat cu plăcere capacitatea autorităţilor moldovene de a organiza un scrutin liber şi corect. Îmbucurător a fost şi faptul că cetăţenii au participat în număr mare la alegeri. „Am convingerea, spune ambasadorul, că elita politică de aici va şti să canalizeze energia pozitivă manifestată de electorat în proiecte curajoase de reformă şi modernizare. Sper că parcursul european al ţării va continua şi va produce rezultatele pe care cetăţenii le aşteaptă şi le merită din plin.”
Născut la Timişoara, cu studii la Sorbona şi experienţa de cel mai tânăr ambasador pe lângă Sfântul Scaun, se simte la Chişinău în largul său. Posedă engleza, franceza, italiana şi latina şi comunică excelent cu toată lumea. Dar nu pentru că ar fi poliglot, ci pentru că pare să fie conectat la pulsul societăţii în mijlocul căreia se află. „Am sentimentul că cetăţenii au înţeles că România apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană”, spune Marius Lazurca.
* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.