Iurie Ciocan. Un arbitru corect

Referendumul constituţional din 5 septembrie şi alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie i-au oferit şansa de a-şi consolida imaginea de arbitru imparţial şi corect, afirmându-se drept unul dintre cei mai buni specialişti în materie electorală pe care-i are Republica Moldova.

A apărut în viaţa publică în 2001, fiind promovat în funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale direct din mediul profesoral. Până la acel moment, şi-a făcut serviciul la Academia de administrare publică. În 2005, se regăseşte în noua componenţă a CEC, însă deja în calitate de secretar al Comisiei. Este unul dintre acei care implementează în practică aşa-numita reformă a CEC, scopul căreia era de a asigura în cadrul Comisiei o prezenţă mai mare a opoziţiei, decât a reprezentanţilor guvernării.

În scurt timp, Iurie Ciocan devine unul din puţinii membri ai CEC care-şi „pierd” culoarea politică. Adică, profesionalismul de care dă dovadă îi face pe toţi să uite de faptul că el, ca şi colegii săi, ar fi fost promovat în funcţie de un anume partid. Permanent deschis colaborării cu presa, ataşat principiului transparenţei şi informării obiective a cetăţenilor, devine cel mai mediatizat membru al CEC şi un nume de referinţă în politica moldovenească.

Alături de colegii săi, administrează cu mare grijă alegerile locale generale din 2007, primul scrutin dirijat de un corp mixt de membri ai CEC, desemnaţi pe principii politice. Preluarea puterii în majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi de către opoziţia de atunci, destramă ultima urmă de suspiciune privind angajarea politică ce plana asupra echipei din care face parte şi Iurie Ciocan.

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, precum şi alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 sunt teste dificile, dar pe care CEC le susţine cu succes. Iurie Ciocan devine o portavoce a CEC, implicându-se în cele mai dificile situaţii şi reuşind de fiecare dată să scoată instituţia pe care o reprezintă cu faţa curată. În special, a ieşit în evidenţă în cazul suspiciunilor de fraudare a alegerilor din 5 aprilie 2009, administrând cu mult calm o situaţie deosebit de grea, care risca să iasă de sub control.

În acest an, Iurie Ciocan a avut parte şi de mici rateuri profesionale, cum ar fi, spre exemplu, situaţia de scandal legată de insuficienţa buletinelor de vot în unele secţii de votare deschise peste hotarele ţării. Au fost situaţii dictate mai mult de lipsa de experienţă, căci, până în prezent, secţii de votare peste hotare se deschideau doar în incinta misiunilor diplomatice, iar participarea la vot era una destul de redusă. Însă, aceste mici rateuri nicidecum nu au putut influenţa imaginea de bun profesionist pe care Iurie Ciocan a obţinut-o prin muncă conştiincioasă ani de zile.      
                                 
Un bun organizator, un tactician desăvârşit şi un bun cunoscător al domeniului pe care-l administrează, Iurie Ciocan a adus un plus de credibilitate CEC, numele său devenind sinonim cu imaginea instituţiei. S-a dovedit a fi un manager reuşit şi, în condiţiile în care mandatul actualei componenţe a Comisiei a expirat, tot mai mulţi analişti îl creditează cu şanse reale de a deveni preşedinte al CEC.

Iurie Ciocan este una dintre cele mai cunoscute personalităţi din Republica Moldova, iar analiştii politici cred că cele obţinute de el până în prezent sunt doar trepte într-o carieră de succes, care nu se află decât la jumătate.