Dorin Drăguţanu. Guvernatorul noii generaţii

Acum un an, în noiembrie 2009, Dorin Drăguţanu a renunţat la o carieră de succes într-o companie internaţională pentru a se întoarce în ţară şi a prelua funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. A avut un an dificil, dar a reuşit să-i uimească până şi pe cei care i-au criticat cu înverşunare candidatura.

Imediat după numirea în funcţie, noul Guvernator al BNM şi-a prezentat priorităţile pentru 12 luni – stabilitatea preţurilor şi deblocarea creditării în sectorul real, explicând că agenţii economici din Republica Moldova nu dispun de resurse proprii suficiente pentru a-şi dezvolta afacerile. Acum, după un an de activitate, constatăm că ambele scopuri au fost realizate cu succes – BNM a stăpânit inflaţia, au crescut rezervele valutare ale statului, s-au redus ratele pentru creditarea în lei şi în valută străină, iar economia a înregistrat o creştere robustă în condiţiile unei inflaţii joase.

În primele 3 luni din 2010 inflaţia a crescut rapid până la nivelul de 8.1%, în special din cauza influenţei temporare a creşterii de tarife şi deprecierii leului în 2009. La acel moment mulţi analişti economici, jurnalişti şi chiar politicieni au acuzat BNM de pierderea controlului asupra inflaţiei. Totuşi, BNM a demonstrat că poate ţine inflaţia sub control fără a periclita recuperarea economică. Inflaţia s-a menţinut la nivelul de 8% în perioada aprilie-noiembrie (faţă de peste 11%, nivel înregistrat în anii 2003-2008). Pentru a diminua presiunile inflaţioniste, BNM a majorat rata de bază de la 5% la 7% chiar în primele luni ale anului. Contrar predicţiilor analiştilor economici, volumul creditelor acordate economiei a sporit în primele 10 luni ale anului 2010 cu 11%, practic atingându-se nivelul de până la criză. Rata dobânzilor la creditele acordate economiei a continuat să scadă, ajungând, în octombrie, la 15.88% pentru creditele în lei şi 9.65% pentru cele în valută străină (comparativ cu 20.31% şi 12.51% pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, în valută străină în 2009).

Totuşi, scopul primar al BNM este crearea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. După scăderea Produsului Intern Brut (PIB) de 6.5% în 2009, se aşteaptă o creştere a PIB de 5% în 2010. Toate sectoarele din economie prezintă semne clare de revigorare. În primele 9 luni ale anului producţia industrială a crescut cu 6.3%, investiţiile în capital fix - cu 15.8%, iar exporturile - cu 12.9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Tot în acest an, BNM a depus eforturi considerabile pentru majorarea rezervelor valutare ale statului. În noiembrie 2009, acestea constituiau 1,317 mln. dolari SUA, iar astăzi au ajuns la 1,637 mln. dolari SUA, în parte datorită contribuţiei din partea tranşelor primite de la FMI. Creşterea se datorează şi politicii valutare mai flexibile, adoptate de BNM, care a dat posibilitatea pieţei interne să stabilească cursul de schimb în baza cererii şi ofertei de valută şi a intervenit doar atunci când era necesar şi în volumele care să asigure lichiditatea optimă pe piaţă. În rezultat, cursul de schimb al leului faţă de dolarul SUA şi-a regăsit echilibrul. A crescut semnificativ credibilitatea RM faţă de principalii parteneri de dezvoltare şi capacitatea BNM de a reacţiona prompt la eventualele şocuri valutare. Totuşi, după cum susţine Dorin Drăguţanu, BNM e gata să intervină în orice moment pe piaţa valutară, dacă evoluţia cursului ar periclita atingerea obiectivului inflaţiei de 5% până la finele anului 2012 sau ar pune în pericol stabilitatea financiară şi situaţia macroeconomică din Moldova.

Sistemul bancar îşi revine din criză şi se dezvoltă dinamic. Băncile şi-au intensificat activitatea de creditare. Capitalul băncilor a crescut în 2010 cu 8.2%, iar activele totale cu 3%. Persoanele fizice şi juridice au o încredere mai mare în sectorul bancar şi în moneda locală. Deşi sistemul bancar este stabil, în 2010 s-au iniţiat unele măsuri pentru a spori capacitatea RM de a gestiona situaţiile de criză. A fost creat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară, pentru a coordona eforturile tuturor instituţiilor interesate în depăşirea situaţiilor de criză în sistemul financiar bancar. Parlamentul RM a aprobat modificările la Legea Instituţiilor Financiare promovate de BNM. Astfel, în cazul în care BNM va depista anumite probleme semnificative într-o bancă şi conducerea sau acţionarii băncii nu vor putea sau nu vor dori să rezolve aceste probleme de sine stătător, BNM va avea dreptul să instituie procedura de administrare specială a băncii, prin care administratorul numit de BNM va prelua controlul total al băncii. Astfel, BNM îşi propune să augmenteze disciplina conducerii băncilor în gestionarea riscurilor şi să încerce să rezolve problemele în bănci, mult înainte ca acestea să intre în faliment, ceea ce înseamnă un grad mai înalt de protecţie a deponenţilor băncilor şi asigurarea stabilităţii financiare.

În acest an, BNM şi-a intensificat simţitor comunicarea cu publicul larg, sporind transparenţa în activitatea băncii şi ajutându-i pe oameni să înţeleagă deciziile de politică monetară. Scopul final este de a întări credibilitatea BNM şi de a spori nivelul de responsabilitate a băncii în luarea deciziilor de politică monetară.