![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
În 2009, anul său de graţie, Vlad Filat a reuşit cîteva performanţe excepţionale. Mai întîi, PLDM, la doar doi ani de la fondare, s-a dovedit a fi cel mai puternic partid democratic din Republica Moldova. Mai apoi, Liderul liberal-democraţilor a fost desemnat prim-ministru, asumîndu-şi responsabilitatea pentru gestionarea ţării pe timp de criză. Şi în fine, dar nu şi în ultimul rînd, a devenit, potrivit ultimelor sondaje de opinie, unul dintre cei mai populari politicieni de la Chişinău.
Noul prim-ministru este de bună seamă primul. Din mai multe puncte de vedere. El este cel dintîi şef de guvern, de la 1991 încoace, care n-a făcut parte din nomenclatura comunistă. Cel dintîi conducător de Cabinet cu studii în România. Cel dintîi chemat să se posteze în fruntea Guvernului nu în urma unor aranjamente de culise, ci datorită victoriei în alegerile parlamentare.
Cele patru partide democratice, luate laolaltă, i-au învins pe comunişti, iar PLDM a întrunit mai multe mandate decît ceilalţi parteneri de coaliţie. În această situaţie, era firesc ca liderul liberal-democraţilor să preia conducerea Executivului pentru a-i conferi cabinetului de miniştri stabilitate, susţinere şi coerenţă politică.
Pentru Vlad Filat anul 2009 n-a fost altceva decît faza finală a implementării ambiţiosului său proiect politic, demarat cu doi ani mai înainte. În 2007, imediat după consumarea alegerilor locale, el a înfiinţat un nou partid cu o doctrină populară. Nu a ascuns niciodată că face asta nu pentru a-şi menaja orgoliile politice. A spus pe şleau că îşi doreşte să vină la guvernare pentru a înlătura de la putere un regim desuet şi eminamente nociv.
Dar s-a impus nu atît prin verva-i contestatară, cît prin creativitate. A propus un concept de remodelare a vieţii pe principii şi standarde europene, toate racordate la realităţile concrete şi proximităţile temporale ale Republcii Moldova. Programul său prevede sincronizarea autentică, nu simulată, a sistemului nostru politic, economic şi legislativ la modelele UE, anume acest fapt fiind în măsură să aducă prosperare şi o apropiere efectivă de Europa.
Vlad Filat s-a poziţionat, la începutul anului, fiind încă în opoziţie, drept un promotor al intereselor cetăţeanului. O dovadă în acest sens sînt campaniile desfăşurate de formaţiunea sa în sprijinul libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, respectării dreptului la libera circulaţie, respectării intereselor agricultorilor, promovării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor aflaţi peste hotare. Toate acestea i-au asigurat succesul în electorala din 5 aprilie.
În vîltoarea tragicelor evenimente din luna aprilie, Vlad Filat şi-a asumat rolul de avocat al celor maltrataţi, promovînd constant mesajul necesităţii respectării drepturilor omului. El a fost alături de tinerii nedreptăţiţi şi reprimaţi de guvernarea PCRM, soluţionînd problemele lor, inclusiv cele financiare. Merită să fie menţionată constituirea unui fond special de ajutorare a persoanelor care au avut de suferit în urma represaliilor dezlănţuite în aprilie de fosta guvernare comunistă.
Eficace şi realist, Vlad Filat a conceput din capul locului un plan de formare a unei baze electorale suficient de consistente care i-ar permite unei formaţiuni noi să se impună în numai doi ani de zile drept o forţă politică redutabilă, capabilă să contribuie decisiv la debarcarea comuniştilor. Obiectivul era atît de curajos, încît unora li se părea de domeniul ficţiunii. A lansat un slogan electoral „Republica Moldova fără Voronin, fără comunism”, care era taxat nu de puţini observatori politici drept utopic. Dar s-a ţinut de cuvînt şi în cel dintîi, şi în cel de-al doilea caz. Prin eforturile PLDM, dar şi ale altor partide democratice, PCRM a trecut în opoziţie, iar fostul preşedinte a fost îndepărtat de la putere. Ceea ce părea un vis imposibil a devenit realitate.
Astfel, Filat a obţinut reputaţia de politician pragmatic care întotdeauna obţine ceea ce îşi propune. Încheierea cu succes a negocierilor cu FMI, lansarea Planului de stabilizare şi relansare economică, stabilirea unor termene clare de începere a negocierilor cu Uniunea Europeană pe marginea facilitării regimului de vize şi a obţinerii de către Moldova a statutului de membru-asociat, negocierea cu succes a asistenţei de 262 mln. de dolari SUA cu Corporaţia „Provocările Mileniului”, constituirea axei Bucureşti-Chişinău în urma vizitei sale în România, relansarea dialogului cu Ucraina şi Rusia au venit doar să-i întregească imaginea de învingător. Competent, perseverent şi inteligent, noul premier este înainte de toate un caracter laborios şi un spirit de acţiune.
Corectitudinea, generozitatea şi lipsa egoismului politic – iată alte cîteva calităţi care îl ajută pe Filat să se constituie într-un adevărat artizan al primenirilor democratice din Republica Moldova. Ca să învingă în competiţia electorală, a atras în PLDM personalităţi notorii, afirmate deja în domeniul lor de activitate. Datorită acestui fapt, liberal-democraţii şi-au format o echipă funcţională şi penetrantă.
Ca să se impună după alegeri, ca să consolideze AIE, a făcut compromisuri rezonabile. Deşi putea pretinde
orice funcţie importantă, Vlad Filat nu a optat nici pentru cea de şef de stat, nici pentru cea de preşedinte al Parlamentului. A acceptat ce este mai dificil – de a conduce Guvernul. Explicaţia pe care a oferit-o publicului a fost una pe măsura comportamentului şi mesajului său dintotdeauna. „Am ştiut unde mergem, zice el, ne-am asumat responsabilităţi în faţa oamenilor pentru readucerea ţării pe un făgaş normal de dezvoltare şi acum nu avem decît să acţionăm în această direcţie.”
Cu toate că a primit o moştenire grea de la guvernarea PCRM – un deficit bugetar evaluat la nivelul 8,5 mlrd. lei (pe cînd veniturile totale ale bugetului fuseseră calculate din start la nivelul de circa 17 mlrd. lei) – noul Premier nu s-a plîns. Dimpotrivă. Ori de cîte ori a avut ocazia, a declarat că nu se consideră un kamikaze, iar Guvernul pe care-l conduce nu trebuie privit drept unul de sacrificiu.
Vlad Filat s-a dovedit a fi o adevărată locomotivă pentru noua guvernare democratică. După învestirea în funcţie, s-a apucat serios de lucru şi în doar cîteva săptămîni a înregistrat rezultate care au uimit toată lumea, trezind admiraţia diplomaţilor occidentali. Prin promovarea unei reforme adecvate în domeniul administraţiei publice centrale, bunăoară, prin liberalizarea activităţilor ce ţin de comerţul exterior, prin optimizarea mai multor cheltuieli, Guvernul lui Vlad Filat a reuşit să reducă prognoza deficitului bugetar anual din Produsul Intern Brut de la 16 la sută la doar 9,5.
De asemenea, în doar cîteva săptămîni el a reuşit să deblocheze negocierile cu cercurile financiare occidentale, să mobilizeze comunitatea donatorilor internaţionali, determinînd-o să privească cu alţi ochi perspectiva relaţiilor cu Republica Moldova, să obţină o perspectivă clară în ceea ce priveşte relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, să parafeze în termen record Acordul privind micul trafic la frontieră cu România, care permite la circa un milion şi jumătate de moldoveni să călătorească fără vize în ţara vecină etc.
Evoluţia politică fulminantă a lui Vlad Filat e rezultatul logic al efortului pe care l-a depus constant în ultimii ani. Nu întîmplător, pare să fie la ora actuală noul favorit al publicului. El se impune azi drept singurul politician de la noi al cărui rating personal, ca urmare a aflării la guvernare, nu numai că nu se erodează, ci din contra, creşte considerabil. Coroborate cu puterea politică reală pe care o deţine, simpatiile electoratului îl poziţionează pe actualul prim-ministru în postura neoficială de lider naţional al cărui influenţă se extinde vertiginos.
