NICOLAE ANDRONIC. Generozitatea lucrativă

Unul dintre cei mai hărţuiţi de guvernarea PCRM politicieni de la Chişinău s-a revanşat, în sfîrşit, în instanţa de judecată, care i-a dat dreptate şi a respins toate acuzaţiile ce i s-au adus de-a lungul timpului.

Dincolo de o victorie categorică în justiţie, Nicolae Andronic, în 2009, s-a reabilitat şi pe plan politic, unde s-a afirmat drept un actor generos care pune interesele naţionale mai presus de cele personale. De altfel, începutul de sezon politic n-a fost deloc uşor pentru el. A trecut prin frămîntări şi căutări permanente.

În primele luni ale anului a trebuit să aleagă formula optimă pentru participarea la alegerile parlamentare din luna aprilie. După o serie de tentative de a demara proiecte politice de perspectivă cu unele forţe de pe segmentul de centru-dreapta care, în treacăt fie spus, nu s-au încununat de succes, s-a văzut silit să aleagă parteneriatul cu echipa ex-premierului Vasile Tarlev. Deşi nu a fost deloc împăcat cu această idee, Andronic urma să declare pentru „VIP magazin” că a făcut-o din considerentele că este omul echipei şi pentru a păstra echipa, un argument în favoarea lui Tarlev venind şi din partea preşedintelui consiliului politic al formaţiunii, Mihail Formuzal.  

În fine, această miză s-a dovedit a fi nu tocmai bună, deşi efortul lui Nicolae Andronic a fost unul consistent, fapt demonstrat la repetarea scrutinului, cînd în urma alianţei cu formaţiunea lui Dumitru Braghiş, Tarlev a rămas fără cele 3 procente din voturile aduse de Nicolae Andronic.

Alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie, în schimb, le-a abordat cu mai mult pragmatism şi prudenţă. A fost unul dintre puţinii politicieni care a realizat la justa-i valoare adevărata miză a scrutinului şi nu s-a aventurat în proiecte politice falimentare. A preferat să se dea la o parte, îndemnîndu-şi simpatizanţii din teritoriu să muncească cot la cot cu partidele democratice şi ei s-au încadrat plenar în echipele PLDM şi PL. Poate părea straniu, dar de la noua guvernare Nicolae Andronic nu a încercat să-şi ceară în schimb privilegii pentru 8 ani de luptă reală cu comuniştii şi pentru poziţia din campania electorală.

Generozitatea politică a lui Nicolae Andronic s-a dovedit a fi fertilă, contribuind în campania electorală la fortificarea partidelor cu şanse reale de a intra în Parlament şi de a înclina balanţa în favoarea democraţilor.  

Schimbarea puterii nu a avut o semnificaţie aparte pentru Nicolae Andronic. Nici noua guvernare nu a încercat să intre în esenţa dosarelor iniţiate de comunişti, cum a făcut-o în cazurile altor foşti demnitari. „Am fost lăsat faţa în faţă cu justiţia şi mi-am cîştigat singur victoria. Chiar dacă foştii guvernanţi au încercat să mă excludă prin metode deloc ortodoxe din viaţa politică, eu nu ies”, declară Andronic.

Mulţi se aşteptau ca, după căderea comuniştilor, să le plătească adversarilor cu aceeaşi monedă pentru anii de şantaj şi intimidări permanente. El însă a dovedit mult calm, clarviziune şi înţelepciune, lăsînd ca viaţa să le aşeze pe toate la locul lor. Evoluţia ulterioară a lucrurilor a confirmat că abordarea sa a fost corectă.

Nicolae Andronic a demonstrat şi la sfîrşit de an că este o personalitate politică pe cît de rezonabilă, pe atît de consecventă. Fără mare tam-tam, s-a aliniat uneia dintre cele mai promiţătoare echipe în politica moldovenească, a cărei platformă are mai multe tangenţe cu propriul său program politic. A făcut-o nu pentru posturi, poziţii sau pentru beneficii de moment, ci din convingerea că doar astfel poate contribui la schimbarea situaţiei  în bine.

Nicolae Andronic a avut o carieră de invidiat şi se poate considera un om împlinit. Aceasta-i permite să nu se agite la modul nepermis, să gîndească  global şi să acţioneze local, după cum spune o celebră sintagmă din teoria economică, dar care se potriveşte de minune şi realităţilor politice de oriunde. Şi, nu în ultimul rînd, celor de la noi.