ION STURZA. Prea mare pentru Moldova

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova este de cîteva luni un businessman de talie europeană. El a fost desemnat recent director-adjunct şi acţionar al grupului petrolier „Rompetrol Group”, companie transnaţională, extinsă în mai multe ţări europene, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de dolari anual. Potrivit lui, activitatea sa managerială „este legată strîns cu ţări precum Germania, Austria şi România”.

În paralel, Sturza a mai furnizat în 2008 o surpriză de proporţii. A declarat că se retrage din viaţa publică şi părăseşte ţara. A promis că îşi va comercializa şi va transmite în administrare toate activele personale din Moldova, care se evaluează la aproximativ 4-5 milioane de dolari. Şi-a abandonat toate funcţiile, inclusiv cele onorifice. Dintre acestea merită menţionat în special postul de consul onorific al Kazahstanului în Moldova.

A plecat, însă, cu trupul, nu şi cu sufletul. Ion Sturza a anunţat că a lansat proiecte prin care va susţine educaţia din Republica Moldova, iar unul dintre acestea are capitalul iniţial de un milion de dolari. Mai mult decît atît. El a declarat recent că nu exclude posibilitatea de a reveni în viaţa politică a Moldovei, poate chiar pînă la alegerile parlamentare din primăvara 2009.

Sturza a intrat în elita businessului european chiar în ajunul declanşării crizei financiare mondiale. Cu experienţa şi luciditatea care îl caracterizează, el vede mai bine de pe culmile afacerilor internaţionale situaţia în care s-a pomenit lumea şi, în speţă, Republica Moldova. Şi de acolo, de sus, lansează avertismente imposibil de neglijat.

Efectele vor fi dure, crede Sturza, şi ele nu vor ocoli Republica Moldova. Solicitat să-şi expună punctul de vedere asupra poziţiei autorităţilor de la Chişinău, care au afirmat că statul nostru va ţine piept crizei, ex-premierul a declarat că „Ar fi o exagerare să spunem că Moldova e atît de izolată pe plan global, încît să nu fie afectată într-o formă sau alta”.

Fostul prim-ministru consideră că „Moldova este foarte puternic expusă factorului extern”, iar „măsura în care noi vom putea să gestionăm criza depinde de inteligenţa şi capacitatea noastră”.

Sturza ştie ce spune. Lui i-a fost scris să înfrunte criza financiară din 1998. Potrivit ex-premierului, el personal a fost „o victimă a acesteia, impusă să o gestioneze” (pe atunci Ion Sturza deţinea funcţia de viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Reformelor, în Guvernul lui Ion Ciubuc).

„Istoria a arătat, afirmă Ion Sturza, că Republica Moldova a fost unica ţară din spaţiul post-sovietic care a intrat pe un trend pozitiv deja în cîteva luni după criză, datorită măsurilor anti-criză care au fost atunci elaborate de către Guvern şi Banca Naţională”. Le-aş recomanda unora, zice el, să citească istoria. Şi îi îndeamnă “să nu băgăm capul în nisip şi să spunem că totul va fi frumos”.

Economia n-o să mai crească, o să scadă. O să înceapă un şir de falimente, de la companii mari la companii mici, conchide Sturza. Dar pentru că promite că ar putea să revină în politica autohtonă, fostul prim-ministru lasă să se întrevadă că nu se dă bătut în faţa problemelor economice. Dimpotrivă. E dispus să pună umărul la depăşirea situaţiei precare. Îl obligă să procedeze astfel şi noile responsabilităţi pe care le are la ora actuală.

În anul 2007, Sturza dădea una dintre cele mai mari lovituri de pe piaţa produselor petroliere din Europa şi Asia. Cu suportul său, marele holding „KazMunaiGaz” a achiziţionat 75 la sută din acţiunile „Rompetrol”, la un preţ de peste 2 miliarde de  dolari. Ca rezultat, cunoscutul businessman român Dinu Patriciu a ajuns cel mai bogat om în ţara sa, graţie ex-premierului moldovean. În acest an, Ion Sturza a oferit o nouă bombă - a demisionat din funcţia de director general al „Rompetrol-Moldova” pentru a se ocupa îndeaproape de integrarea „Rompetrolului” în holdingul “KazMunaiGaz”. Evident, este vorba de o urcare spectaculoasă în ierarhia afacerilor. Or, avansarea sa este şi o dovadă indirectă că nimeni mai bine decît el nu ar reuşi să finalizeze unul dintre cele mai grandioase proiecte din domeniul petrolier, demarate în Europa şi Asia în ultimii ani.

Apropo, holdingul “KazMunaiGaz” are planuri serioase de expansiune în această regiune a Europei, inclusiv în Republica Moldova.  Potrivit ex-premierului, acţionarii „Rompetrol”, în frunte cu Dinu Patriciu, după comercializarea celor 75% din acţiuni către compania kazahă, intenţionează să înfiinţeze un fond de investiţii cu active de 1 mlrd. dolari, care va face investiţii în economia României şi cea a Republicii Moldova. Se presupunea că Dinu Patriciu, ca cel mai important participant la tranzacţie, va organiza un fond de caritate de 100 mln. dolari, din care vor fi finanţate programe educaţionale. Bunăoară, în România fondul ar fi urmat să ofere burse de studii unui număr de 5 mii de beneficiari.

Totodată, Ion Sturza spune că nu renunţă la ideea iniţială de înfiinţare a unui fond de caritate al familiei sale în Moldova, care să ajute studenţi să obţină studii moderne. Or, o mai bună dovadă de patriotism faţă de ţara care l-a lansat şi în care s-a afirmat nici nu putea să fie.

În 2008, numele lui Ion Sturza a fost vehiculat şi în contextul alegerilor parlamentare din România. Or, în premieră în aceste alegeri urmau să participe şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din alte ţări. Acestor comunităţi li s-au acordat două funcţii de senator şi patru de deputat, iar una dintre ele urma numaidecît să revină Republicii Moldova, ca ţară cu o mare comunitate românească. În acest context, presa de la Bucureşti şi cea de la Chişinău a scris că deputat în Parlamentul României din partea Moldovei va fi ex-premierul Ion Sturza. El a negat interesul său pentru această funcţie şi a precizat că nici nu poate candida la modul practic, fără să aibă paşaport românesc. Însă, interesul faţă de figura sa, manifestat atît pe malul drept, cît şi pe malul stîng al Prutului, este o dovadă că societatea îşi leagă încă mari speranţe şi aşteptări de numele lui Ion Sturza.