GHEORGHE DUCA. Promotor al societăţii cunoaşterii

Conceptul de „societate a cunoaşterii”, lansat de comunitatea ştiinţifică occidentală şi promovat la noi de academicianul Gheorghe Duca, în 2008  s-a convertit, în sfîrşit, în politicile publice ale statului. Astfel, în urma eforturilor depuse de Academia de Ştiinţe, clasa politică a început să realizeze că o societate europeană, în care vrea să se integreze Republica Moldova, se bazează pe educaţie, cercetare şi inovare.  (Viorica Cucereanu)

Dacă minţi luminate nu-s, nici integrare europeană nu e. Gheorghe Duca de-a lungul anilor stăruie asupra acestui adevăr. El, pentru prima dată în Republica Moldova, a pus în circuit sintagma „societatea cunoaşterii”. În mediul academic, conceptul a fost îmbrăţişat imediat. Dar s-a scurs mai mult timp pînă să fie acceptat de autorităţi şi inclus în importante acte legislative. Ca să-şi impună  viziunile, AŞM a trebuit să scape mai întîi de statutul umilitor de cenuşăreasă, în care s-a zbătut ani la rîndul.

...Acum 4 ani, alegerile preşedintelui AŞM s-au produs într-o sală scufundată în semiîntuneric. Elita academică, îmbrăcată în paltoane şi scurte calde, se zgribulea de frig între pereţii sumbri. Se simţea un aer de resemnare, dacă nu chiar de disperare. Dezbaterile erau incendiare, la cuţit, fiecare din cei trei candidaţi avînd susţinători numeroşi. Duca venea din afara Academiei şi acest fapt îl dezavantaja. Balanţa a înclinat-o acad. Isaak Bersuker, sosit la Chişinău pentru alegeri de la Universitatea din Texas (SUA), unde activează de mulţi ani. Personalitate legendară în lumea oamenilor de ştiinţă, singurul savant cu titlu de autor de descoperire ştiinţifică din Republica Moldova, chimistul Isaak Bersuker l-a caracterizat pe Duca nu doar ca pe un cercetător de valoare, ci şi ca pe un strălucit savant organizator, manager al ştiinţei, îndemnînd comunitatea academică să-i dea şansa de a scoate AŞM la un liman. Iar Duca n-a ezitat s-o facă. Primul său mandat a fost marcat de adoptarea unui act legislativ tranşant – Codul pentru Ştiinţă şi Inovare, care a schimbat radical situaţia omului de ştiinţă şi a ştiinţei însăşi în societate. Academia a obţinut statutul de cel mai înalt for ştiinţific al ţării, precum  şi cel de consultant ştiinţific al autorităţilor publice din Republica Moldova.

26 februarie 2008, ora 10.00. Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, a anunţat deschisă şedinţa Asambleei Generale la care urma să se aleagă preşedintele Academiei pe următorii şase ani. Dar în condiţii total diferite de cele de acum patru ani. Lustra luxoasă de cristal din Sala Azurie, stilată şi refăcută din temelie, revărsa o lumină fină. Printre cei prezenţi se numărau membrii titulari şi membrii corespondenţi îmbrăcaţi în vestimentaţie solemnă – fracuri albastre cu broderii argintii. Raportul, prezentat de preşedintele Academiei, a fost succint şi sugestiv, însoţit de power point - Gheorghe Duca printre primii demnitari de la noi a început  să folosească în anii 90 tehnici occidentale de prezentare a prelegerilor şi alocuţiunilor - proiectarea pe ecran a imaginilor, datelor, schemelor etc., fapt ce conferă discursului un plus de originalitate şi accesibilitate.

Mesajul raportului său a fost unul fundamental şi relua titlul recentei sale cărţi pe care o considera esenţială pentru întreaga sa carieră – „Contribuţia comunităţii ştiinţifice la dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere”. Ideea de „societate a cunoaşterii”, în paralel cu cea a „economiei cunoaşterii”, fusese lansată de Consiliul Europei în 2000 şi declara ca prioritate strategică dezvoltarea Uniunii Europene în baza educaţiei, cercetării şi inovării.

Gheorghe Duca nu avea nici o îndoială că va cîştiga cel de-al doilea mandat. Totuşi, nici el nu se aştepta ca victoria sa să fie atît de covîrşitoare  - cu un singur vot contra!

Anul 2008 este marcat de căutarea unor soluţii noi pentru o problemă veche – finanţarea ştiinţei. Deşi, datorită noului Cod, alocările de la bugetul de stat pentru ştiinţă în perioada 2004-2007 au crescut de la 69 milioane la 280 milioane lei, aceşti bani sînt insuficienţi pentru a asigura buna desfăşurare a cercetărilor, a reutila în modul corespunzător toate laboratoarele şi a salariza decent cercetătorii. Duca le cere angajaţilor să obţină bani printr-o competiţie ştiinţifică în ţară şi peste hotare.  

Încă din 2000, de pe cînd se afla în fruntea MRDA (Asociaţie pentru Cercetări Civile şi Dezvoltare din RM, finanţată de Guvernul SUA), Duca iniţiase traininguri de instruire a savanţilor în materie de proiecte competitive. El însuşi face naveta la cele mai importante organisme internaţionale care gestionează bani pentru ştiinţă – Comisia Europeană, NATO, CRDF, pentru a pleda cauza cercetărilor din ţara noastră. În luna mai anul curent, Republica Moldova a depus cererea oficială pentru asocierea la Programul Cadru 7  în domeniul ştiinţei şi dezvoltării tehnologice, instrumentul principal  de finanţare a cercetărilor în perioada 2007-2013, fapt care o va egala în drepturi cu ţările membre ale UE.

„O Academie, ca să fie funcţională, trebuie să rămînă pe unda tradiţiilor, dar şi să emane elan tineresc”, consideră acad. Gheorghe Duca. Astăzi, în Academia de Ştiinţe a Moldovei cercetătorii în etate sînt trataţi cu respect accentuat – li se consacră sesiuni jubiliare, li se editează biografiile şi bibliografiile etc. De altfel, preşedintele a obţinut pentru membrii titulari şi netitulari ai AŞM indemnizaţii consistente – de 2000 şi 1000 lei. Acestea de la 1 ianuarie 2009 vor creşte la 3000, respectiv 2000 lei. O atenţie deosebită însă se acordă tinerilor savanţi. Astăzi, la Academie, în competiţia pentru cîştigarea proiectelor, un cercetător începător este pus pe picior de egalitate cu un academician. De aceea, în domeniul cercetărilor, prezenţa tinerilor este tot mai promiţătoare. În anul curent, în fiecare Institut al Academiei a fost instituită o funcţie nouă pentru tineri, care să se ocupe de asocierea la programele ştiinţifice europene.

Pentru a asigura o transfuzie de inteligenţă juvenilă la Academie, în 2008 Gheorghe Duca a reuşit realizarea planului său strategic – crearea Clusterului educaţional, constituit din Liceul şi Universitatea Academiei. La 1 septembrie, după o selecţie riguroasă, elevii dotaţi şi-au început studiile, fiind ghidaţi de cei mai valoroşi oameni de ştiinţă din ţară. Crearea Liceului academic a fost salutată de participanţii la cel mai important for ştiinţific al anului 2008 întrunit la Chişinău – Conferinţa internaţională “Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei”.

Relaţia sa cu puterea rămîne una pragmatică – guvernarea trebuie să înţeleagă că doar o societate cărturară poate să prospere. El le solicită savanţilor să caute adevărul şi să respecte normele deontologice pentru a fabrica un produs ştiinţific impecabil. Insistă ca lucrările fundamentale să fie evaluate de savanţi de marcă din ţară şi de peste hotare. Printre membrii Comisiei de experţi a Enciclopediei Moldovei, bunăoară, asupra căreia se lucrează în prezent, figurează vicepreşedintele Academiei Române, acad. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Rusiei, acad. Aleksandr Nekipelov.

De perioada mandatelor Duca este legată deschiderea Bibliotecii Academiei cu Acces la Internet, crearea Institutului Dezvoltării Societăţii Informaţionale, instituirea seriei “Academica” la Editura “Ştiinţa”, mediatizarea largă a realizărilor ştiinţifice în presă, iniţierea a 6 programe de stat axate pe necesităţile primordiale ale republicii etc. Organizat, volubil şi cu un pronunţat spirit în căutare, experienţa sa este direct proporţională cu succesele-i obţinute în domeniul ştiinţific şi cel managerial. În capul lui roiesc idei, iar în jurul său - oameni. Pare să fie omul care realizează tot ce îşi pune în gînd.