VASILE CHIRTOCA. Asociat cu timpul în care trăieşte

Vasile Chirtoca, volens-nolens, trezeşte multiple asocieri. Cu sportul în care investeşte. Cu  primarul capitalei, întrucât numele lor de familie se aseamănă. Cu fenomenul privatizării. Cu celebrele fonduri de investiţii, pentru că pe osatura unuia dintre ele şi-a construit o afacere prosperă. Cu automobilele pe care le vinde.

Cel mai mult numele lui Vasile Chirtoca poate fi asociat cu timpul în care trăieşte. El pare a fi expresia vie a schimbărilor produse în societatea noastră de la prăbuşirea Uniunii Sovietice încoace.

Mai întâi, s-a implicat, prin Fondul de investiţii „Daac-Hermes”, în proverbialul deja proces de privatizare de la începuturile deceniului trecut care a cuprins, practic, întreaga populaţie. Multă lume blamează acum această modalitate de împroprietărire a cetăţenilor. Numai că Vasile Chirtoca nu are, desigur, nici o vină. Şi el, ca tot omul, s-a văzut nevoit să intre într-un joc pe care l-a arbitrat statul. Acesta din urmă, n-a fost întotdeauna corect. Nu, însă, şi Chirtoca. Dimpotrivă. El este unul dintre puţinii şefi ai Fondurilor de investiţii pentru privatizare care şi-a onorat obligaţiile faţă de acţionari. În 2007, de exemplu, „Daac-Hermes” a fost singurul FIP care a achiziţionat acţiuni la preţul nominal. De fapt, de cumpărat mai cumpărau şi alţii. Dar numai „Daac-Hermes” a oferit un preţ de achiziţionare la valoarea nominală tuturor celor care doreau să-şi vândă acţiunile. Ceilalţi au preferat să le cumpere la preţuri inferioare celor nominale. De remarcat că, în ciuda preţului avantajos oferit de fondul lui Vasile Chirtoca, nu mulţi acţionari s-au grăbit să se debaraseze de acţiunile lor. Asta dovedeşte că ei au încredere în „Daac-Hermes”, dorind să participe şi în continuare la realizarea unor noi  proiecte.

Mai apoi, s-a antrenat în importul de maşini, răspunzând, astfel, uneia dintre cele mai stringente cereri a societăţii care a scăpat după 1991 de monopolul numit „Volga”, „Jiguli” sau „Moskvici”. Astfel, şi datorită lui Vasile Chirtoca, automobilul, ca să-i parafrazăm pe Ilf şi Petrov, a încetat să mai fie un lux, devenind un mijloc de locomoţie. Comercializarea maşinilor şi deservirea tehnică ulterioară a acestora este acum afacerea sa prioritară. El a fost primul care a deschis în Moldova un salon de tipul celor care există în toată lumea. Iar noi, pe parcursul a doar câţiva ani, ne-am obişnuit cu ele într-atât încât cu greu ne imaginăm că ar putea fi şi altfel.

De la deschiderea salonului auto „Skoda” a trecut mai bine de un deceniu. În acest răstimp, compania „Daac-Hermes” şi-a adunat în „familia” sa noi branduri: Renault, Volvo, Land Rover, Citroen, Ford, Nissan, Mazda şi, nu în ultimul rând, Dacia. De menţionat că cea mai scumpă Dacia Logan, completată cu toate accesoriile posibile şi imposibile, costă aproximativ 12 mii Euro. Or,  la acelaşi preţ poate fi achiziţionat un automobil  Skoda sau chiar un Mitsubishi. Cu toate acestea, Dacia nu pierde lupta concurenţială şi se vinde bine. Asta se datorează, fireşte, calităţilor sale. Dar şi strategiei manageriale a omului de afaceri Vasile Chirtoca. Automobilul, fără de care nu ne imaginăm viaţa cotidiană, e un semn, bineînţeles, al timpului pe care îl trăim. Iar acesta, după cum am spus, se asociază şi cu numele omului de afaceri Vasile Chirtoca.