VALERIU GURBULEA. Procurorul general

Se numără printre cele mai influente persoane din angrenajul actualei guvernări. Zice-se că face parte dintr-un cerc extrem de restrâns, ascuns în  spatele preşedintelui,  fiind  unul din puţinii puternici care, împreună cu Voronin, deţin pâinea şi cuţitul acestui stat.

A fost o vreme când părea că zilele lui Gurbulea în vârful olimpului politic de la Chişinău erau numărate. Reprezentanţii unui ONG i-au adus acuzaţii atât de grave, încât se crea impresia că nu-l mai poate salva nimeni. Nici măcar şeful statului. Mulţi considerau că preşedintele va lăsa spiritele să se potolească puţin pentru a-l demite apoi pe Gurbulea din funcţia de secretar al Consiliului Suprem de Securitate pe care o deţinea atunci. N-a fost să fie. Voronin, de bună seamă, l-a eliberat din post, dar nu l-a aruncat peste bord, ci l-a transferat pe orizontală în alt fotoliu. Aşa a devenit Gurbulea prim-adjunct al procurorului general al Republicii Moldova. După o perioadă de adaptare, a fost avansat. Nu înainte, însă, de a conduce investigaţiile în cazul Valeriu Pasat. Oricum, Valeriu Gurbulea l-a înlocuit în fruntea Procuraturii Generale pe Valeriu Balaban care a trecut la Preşedinţie pe post de consilier. Astfel, s-a încheiat un fel de rocadă care, împreună cu perioada preparatorie, a durat câteva luni de zile.

Desemnarea lui Valeriu Gurbulea în funcţia de procuror general n-a fost privită cu ochi buni nici de opoziţie, nici de presa independentă. Preşedintele Voronin a fost bănuit că se foloseşte de acesta pentru a se răfui cu oponenţii politici. În ultimii ani numărul dosarelor intentate unor fruntaşi ai partidelor democratice a crescut vertiginos. Îndărătul lor opoziţia întrezărea mâna grea a lui Valeriu Gurbulea. Nu e de mirare că el a fost cel mai contestat procuror general din istoria Republicii Moldova. Totuşi, oricât ar părea de straniu, după numirea sa în funcţie, noul procuror general a demonstrat că sub conducerea lui, chiar dacă nu va fi mai bine, nici mai rău nu va fi. Nu s-au confirmat suspiciunile opoziţiei potrivit cărora vor începe să curgă gârlă noi dosare politice. Dar şi pe cele vechi, ce-i drept,  procurorul general nu s-a grăbit să le claseze. Este vorba, în special, de dosarul intentat liderului AMN, Serafim Urechean, pe care Curtea Supremă de Justiţie a decis să-l claseze, iar Procuratura insistă asupra continuării examinării lui.

Cu toate că Valeriu Gurbulea în fruntea Procuraturii nu s-a dovedit a fi atât de „groaznic” după cum se aşteptau unii, presa, opoziţia şi societatea civilă continuă să-l trateze cu destulă circumspecţie. Unde mai pui că pe toată durata ultimei campanii electorale pentru alegerile locale mai mulţi reprezentaţi ai partidelor democratice au fost supuşi la diverse anchete, fapt care a trezit protestele în sânul clasei politice şi critici serioase în mass media.

Alegerile parlamentare care se apropie urmează să fie un adevărat test pentru Valeriu Gurbulea în funcţia de Procuror General. Până atunci  el are de susţinut un alt examen. Unul la fel de important. Este vorba despre programata reformă a sistemului procuraturii din Moldova. Despre reorganizarea ei pe principii democratice se vorbeşte din anul 1995, adică din momentul în care Republica Moldova a aderat la Consiliul  Europei şi s-a angajat să racordeze justiţia naţională la standardele occidentale. Dar mai mulţi ani carul nu s-a urnit din loc. Prea mare era, pesemne, tentaţia politicului de a controla procuratura îndeaproape. Unde mai pui că aceasta, alături de autonomia locală, se numără printre marile defecte ale sistemului politic de la noi care determină Consiliul Europei să nu înceteze monitorizarea Republicii Moldova. Dacă Chişinăul vrea să nu mai fie privit cu neîncredere la Strasbourg, lucrurile trebuie îndreptate cât mai curând cu putinţă. Autorităţile moldovene au la dispoziţie doar un an, un an şi jumătate. Nu mai mult. Acesta este termenul stabilit de Consiliul Europei ca Republica Moldova să reformeze procuratura, să restabilească efectiv autonomia locală, să adopte Codul Educaţiei şi noua lege a partidelor.

La finele anului 2007 la  Chişinău au avut loc dezbateri pe tema modernizării justiţiei, în special a procuraturii. Valeriu  Gurbulea, cel puţin în declaraţiile pe care le-a făcut, s-a arătat dispus să pună umărul la reformarea instituţiei pe care o conduce. Cum, însă, el este, ca tot procurorul, un om mai mult al faptelor decât al vorbelor, să aşteptăm primele schimbări reale. Pentru că, oricum ai da, numai acestea contează în instanţa adevărului.