OAZU NANTOI. Zbor frânt şi o aterizare moale

În 2007, Oazu Nantoi, unul dintre cei mai redutabili actori politici din Republica Moldova care, la un moment, s-a  retras  de bună voie de pe scenă pentru a rămâne doar criticul ei de pe margine, a ieşit pe neaşteptate la rampă. El s-a înscris în Partidul Democrat pe ale cărui liste, câteva luni mai târziu, a fost ales consilier municipal de Chişinău.

Revenirea lui Oazu Nantoi în jocul politic pare să fie pe cât de firească, pe atât de aşteptată. De ce? Pentru că el este singurul director de opinie din Republica Moldova care urcă, oricând doreşte, la cele mai ameţitoare înălţimi, fără să-i fie frică de cădere. Dimpotrivă. Coborârile îi aduc o satisfacţie la fel de mare ca şi urcuşurile. De parcă ar spune că ceea ce nu-l omoară, îl întăreşte. Atâta doar că altitudinile pe care le cucereşte nu sunt neapărat de natură politică. Nantoi urcă la cer nu la figurat, ci la propriu. El e un paraşutist de forţă pentru că  are curajul să sară atât în  sensul vântului, cât şi împotriva lui. Ştie să revină, forţând o aterizare moale exact în punctul stabilit. Precizia şi acurateţea sunt calităţile sale intrinseci.

Impregnat de inteligenţă şi cultură, cu un temperament însetat mereu de acţiune, la care se adaugă o carismă fluidă, imposibil de definit, stârneşte ovaţii oriunde s-ar afla şi în orice domeniu de activitate s-ar produce. Ca şi tot omul, ce-i drept, Oazu Nantoi nu întotdeauna se pricopseşte de pe urma calităţilor sale native cu un capital politic palpabil. Pe terenul politic el e ca şi Dobrin pe terenul de fotbal care nu a devenit Pele doar  pentru că nu s-a născut în Brazilia. Cu toate acestea, talentul său congenital îşi spune cuvântul. A tras constant echipele sale politice în sus, punctând de unul singur în favoarea lor. Asta i-a adus şi faimă, şi adoraţie. Nu e de mirare că are o sumedenie de susţinători care îi rămân devotaţi anume lui, nu partidului său, indiferent de faptul cum s-ar numi acesta.

Totuşi, Nantoi nu-i nici individualist, nici egocentrist. El este unul dintre puţinii protagonişti ai vieţii publice de la noi care îşi dă seama de semnificaţia indispensabilă a formaţiunilor politice într-o democraţie pluralistă. Tocmai de aceea pune accentul pe doctrine, chit că o asemenea abordare nu este populară în Moldova, unde partidele se identifică cu persoanele. Nantoi, de altfel, a pus temeliile  primei grupări politice oficial înregistrate după proclamarea independenţei Republicii Moldova. A reuşit în fruntea Partidului Social Democrat un zbor politic spectaculos, dar frânt în ultimă instanţă. Acum, când după o pauză a revenit în politică, a optat tot pentru un partid de orientare social-democrată.

Mai pe scurt, pentru Oazu Nantoi politica e o treabă serioasă şi de mare răspundere. El detestă  aşa-zisul “turism electoral”. Asta
s-a văzut mai bine ca oricând după alegerile locale, când s-a scindat Partidul Democrat. Toată fracţiunea PD din Consiliul Municipal Chişinău a plecat, urmându-l pe Vladimir Filat. Cu o excepţie numită Oazu Nantoi.

Pentru ex-liderul PSDM puterea nu este un scop în sine. El creează impresia că-i în stare chiar să renunţe la cariera politică dacă modalitatea de a ajunge în vârful piramidei ar contraveni principiilor sale. Iată de ce, în anumite cercuri se afirmă cum că Oazu Nantoi ar fi prea onest pentru exerciţiul politic. Nu-i exclus. Totuşi, destui oameni se încăpăţânează să creadă că doar pentru lupta exclusiv onestă pentru putere merită să fie acceptat de lumea bună. Anume pentru viziunea lor pozitivă asupra vieţii publice revine în politică Oazu Nantoi. De dragul lor urcă la cer pentru a ateriza exact unde este aşteptat.