![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
În Republica Moldova, consilierii prezidenţiali sunt mai curând legende, decât oameni reali. Puterea lor nu se vede niciodată cu ochiul liber pentru că ceea ce fac ei este învăluit întotdeauna de un mister ceţos, ce naşte zvonuri amestecate cu suspiciuni şi exagerări. Iar toate acestea generează mituri politice. Unul dintre ele se cheamă Marc Tkaciuk.
Despre el se vorbeşte mult. Dar practic niciodată în termeni concreţi. Uşile capitonate şi temeinic închise în spatele cărora Marc Tkaciuk îşi face datoria faţă de şeful statului nu permit nimănui să afirme cu certitudine ce este adevărat şi ce i se atribuie doar în virtutea legendei pe care şi-a făcut-o.
Zice-se că Marc Tkaciuk ar fi eminenţa cenuşie a preşedintelui Vladimir Voronin. Mâna forte ascunsă în culisele preşedinţiei care trage sforile cele mai importante ale puterii. Nu degeaba gura lumii, slobodă, spune cum că nimic semnificativ nu se întâmplă în această ţară fără el. Se consideră că Marc Tkaciuk ar fi mai influent chiar decât premierul şi preşedintele Parlamentului luaţi împreună. Din acest punct de vedere, singurul care l-ar întrece ar fi nimeni altul decât Vladimir Voronin.
Potrivit unor vorbe auzite pe culoarele guvernării, şeful statului ar fi pierdut ore în şir pentru a-l convinge să-şi retragă cererea de demisie pe care consilierul ar fi depus-o într-o bună zi pe masa superiorului său, în urma unei neînţelegeri dintre cei doi. Oricum, ceea ce se ştie cu siguranţă e că în anii petrecuţi la Preşedinţie, Marc Tkaciuk a devenit umbra lui Vladimir Voronin. De două ori a refuzat mandatul de deputat pentru a fi alături de şeful statului. Toate acestea fac dovada devotamentului său faţă de liderul comunist. Dar, se pare, şi cel al ataşamentului reciproc dintre preşedinte şi consilierul său.
Marc Tkaciuk este singurul personaj din anturajul lui Vladimir Voronin căruia acesta din urmă îi poate ierta toate greşelile. De atare privilegiu nu se bucură nici Vasile Tarlev, nici Marian Lupu, care nu o dată au devenit ţinta unor atacuri necruţătoare, chit că discrete, lansate de şeful statului. Lui Marc Tkaciuk i s-a iertat până şi eşecul suferit de comunişti în alegerile locale generale din capitală. Analiştii politici cred că Veaceslav Iordan, cel care a pierdut scrutinul în faţa lui Dorin Chirtoacă, a fost promovat de Marc Tkaciuk. Însă imaginea de sforar abil este atât de înrădăcinată în conştiinţa publică, încât multora nici astăzi nu le vine a crede că eminenţa cenuşie a preşedintelui a dat greş. Cei care s-au obişnuit să şi-l imagineze pe Marc Tkaciuk mereu în postura de învingător, înclină să presupună că, mai curând, înfrângerea lui Veaceslav Iordan ar fi o sacrificare de pion pe tabla de şah, pusă la cale de consilierul prezidenţial pentru a eroda imaginea opoziţiei până în 2009. Chiar dacă un asemenea scenariu complex nu există, compromiterea democraţilor până la viitoarele alegeri parlamentare, de bună seamă, nu-i exclusă. Dacă acest lucru se va întâmpla, va avea de câştigat acelaşi Marc Tkaciuk. O eventuală capotare a opoziţiei va întări, volens-nolens, mitul său de superman imbatabil.
Rămâne o necunoscută soarta de mai departe a consilierului după retragerea preşedintelui din politică. El ar putea, desigur, lesne să devină deputat. Dar nu-i în firea lui, se pare, să se expună în văzul tuturor. Apropo, nimeni nici nu-l concepe deocamdată în această ipostază. Se spune că Marc îl „plăsmuieşte” acum pe succesorul lui Voronin atât pe linie de partid, cât şi pe linie „de stat”. Printre preferaţii săi ar fi Marian Lupu, care s-a bucurat constant de susţinerea personală a consilierului. Problema este că, pentru a-l promova, Marc Tkaciuk trebuie să înfrunte opoziţia lui Voronin, care de la un timp încoace nu-l prea are la inimă pe preşedintele Parlamentului.
Viitorul lui Marc Tkaciuk, la fel ca şi proiectele pe care caută acesta să le implementeze în politica moldovenească, este strâns legat de situaţia lui Vladimir Voronin. Iată de ce se poate presupune că el îl va ajuta pe preşedinte să rămână un personaj influent şi după ce-i va expira acestuia mandatul.
Cum miturile par mai impresionante de la mare depărtare, distanţa dintre publicul larg şi vârful piramidei care îl adăposteşte pe Marc Tkaciuk îi confirmă reputaţia de actor pe cât de isteţ, pe atât de invizibil în teatrul marionetelor politice de la noi. Lucrurile se vor complica în momentul în care va trebui să coboare. Miturile se spulberă la prima atingere de realităţile pe care le cunoaşte toată lumea. Ele nu rezistă, de regulă, grelei încercări de a trece prin vama cotidianului. Iată de ce, cel mai important examen îl aşteaptă pe Marc Tkaciuk înainte, când se va vedea forţat de împrejurări să iasă la vedere pentru a se legitima pe scena politică.
* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.