ZINAIDA GRECEANÎI. Parfumul de femeie al executivului

În 2006,  prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi a trebuit să acţioneze de multe ori cu hotărâre. Chiar cu bărbăţie. Dar, totodată, şi cu farmec feminin.

Prima doamnă a politicilor guvernamentale
Deşi e femeie, nu iese des la rampă pentru a acumula un capital de simpatie. Totuşi, dovedeşte stil prin eleganţa apariţiilor sale publice. Serioasă şi discretă, şi-a făcut o imagine de doamnă a politicii guvernamentale autohtone.

Niciodată nu a tins să facă carieră. La mijloc a fost doar o ambiţie sănătoasă: dacă face ceva, să facă bine. Deşi într-un interviu mărturisea: “Ca să fie în rând cu bărbaţii, femeile trebuie să depună eforturi duble. Dar sunt şi unele avantaje de care trebuie să ştim să profităm”.

Problemele cu care se confruntă Zinaida Greceanîi în calitatea sa de prim-vicepremier nu stau în puterea oricărui bărbat. În 2006, de exemplu, după o  competiţie obositoare din anul precedent pentru fotoliul de primar general al Chişinăului, a fost aruncată în luptă pe aliniamentele războiului economic purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova. Totuşi, victoria cea mai mare pe care a repurtat-o la scor a fost, fără doar şi poate,  deblocarea creditării externe. În urma negocierilor pe care le-a purtat Z. Greceanîi, organismele financiare internaţionale, după o pauză de mai bine de trei ani, au dispus, în cele din urmă, acordarea de împrumuturi Republicii Moldova. Fondul Monetar Internaţional a aprobat un nou program de ţară prevăzut pentru trei ani. În  conformitate cu acesta, au şi venit primele tranşe de credit.

Mai târziu, Clubul Creditorilor de la Paris a reeşalonat pentru aproape 20 de ani datoriile externe. S-au ameliorat şi relaţiile cu Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. A fost semnat un acord cu Banca Europeană pentru Investiţii, cel mai important organism financiar al Uniunii Europene.

Pe frontul de est al războiului economic
Dacă pe frontul de vest situaţia s-a îmbunătăţit întrucâtva, nu aşa au stat lucrurile pe cel de est. Rusia a dat câteva lovituri puternice economiei moldoveneşti, catalogate de experţi ca fiind sancţiuni politice.

După interdicţia impusă producţiei agricole, care este în vigoare din 2005, în anul 2006 a fost introdus embargoul pentru exportul vinurilor moldoveneşti în Rusia. S-au dublat şi tarifele pentru gaze. În consecinţă, ritmurile de creştere economică s-au redus de două ori. S-a accentuat brusc deficitul comerţului extern, executarea bugetului devenind tot mai dificilă.  Aceasta s-a dovedit a fi cea mai mare dilemă pentru Z. Greceanîi. De altfel, nici nu avea cum s-o rezolve de una singură. Referindu-se la interzicerea exportului de vinuri, dna prim-vicepremier a menţionat că în acest „conflict” nu pierd doar agenţii economici ai Moldovei, pierd şi întreprinderile ruseşti, pentru că investiţiile în întreprinderile vinicole sunt şi ale investitorilor din Rusia. „Noi, chiar dacă suntem o ţară mică, trebuie să avem demnitate. Şi să vedeţi că o să mişcăm lucrurile înainte. Cel mai important e ca toţi să simtă grija de ţara asta, de neamul acesta”. Zinaida Greceanîi a demonstrat, în repetate rânduri, că are putere de bărbat să reziste situaţiilor dificile neprevăzute. Această calitate, îmbinată cu parfumul de femeie, îi permite deocamdată să iasă graţios din orice încurcătură.