ION STURZA. Puntea între est şi vest

În anul curent, Ion Sturza,  ex-prim-ministru al Republicii Moldova,  putea fi văzut în diferite capitale, europene şi asiatice. Cel  mai frecvent a făcut naveta la Bucureşti, Astana, Kiev, Moscova. Abandonând treburile de stat, dar,  mai ales, grijile înguste de partid,  I. Sturza a devenit un businessman care demonstrează, prin propriul exemplu,  cum Moldova ar putea fi o punte între piaţa de Vest şi cea de Est.

Un  eurosceptic optimist
În anii ’90, pe când deţinea funcţia de premier, organismele internaţionale îl considerau pe Ion Sturza drept un reformator prooccidental. În ultimii ani, însă, I. Sturza s-a transformat într-un mare eurosceptic.

„Nu trebuie să ne măgulim cu iluzii nefondate. Europa merge înainte, dar o face  fără noi... UE nu este clubul nostru, dar noi putem trăi şi în propriul club. În Est situaţia este prozaică, acolo nu funcţionează nici o instituţie integraţionistă: nu s-a reuşit, barem, crearea unei pieţe unice şi fiecare umblă cu propria-i desagă”, afirma ex-premierul în unul dintre interviuri.

I. Sturza are şi el propria-i „desagă”. Şi nu doar una singură. Schimbându-le în funcţie de capitala de destinaţie, fostul premier încearcă să fie un mediator între români şi ucraineni, între moldoveni şi kazahi. Îi reuşeşte. Consideră „o verigă de legătură”  dintre Vest şi Est chiar compania în care activează. Anume prin intermediul reprezentanţei de la Chişinău, în fruntea căreia se află I. Sturza, Compania „Rompetrol”, cu o cifră de afaceri de  $5 mlrd., cooperează cu Ucraina, Rusia, Azerbaidjan şi alte ţări din spaţiul CSI. În anul curent, „Rompetrol” şi-a făcut publică intenţia de a construi 200 de benzinării în Ucraina. Această intenţie a şi început să prindă contururi concrete.

Consul onorific al Kazahstanului
I. Sturza nu neagă că a acceptat funcţia de consul onorific al Kazahstanului în Republica Moldova, înainte de toate, din considerentul propriilor interese în domeniul afacerilor.

După introducerea de către Rusia a interdicţiei la importurile mărfurilor agroindustriale moldoveneşti, Kazahstanul a devenit una din principalele pieţe de desfacere pentru producţia din Moldova, inclusiv pentru cea vinicolă. „Cooperarea cu Kazahstanul este una avantajoasă. Graţie valutei forte provenite din exporturile de ţiţei, această ţară se dezvoltă dinamic. Kazahstanul este o piaţă enormă”,  afirmă I. Sturza. El opinează că Moldova ar putea să livreze în acest stat asiatic şi producţia industriei constructoare de maşini, importând, în schimb, gaze naturale şi lichefiate, produse petroliere.

Deşi formal a părăsit domeniul politicii active, I. Sturza continuă să rămână în fruntea Asociaţiei pentru politică externă din Moldova. Mai mult din considerente de imagine, decât din raţiuni pur aplicative. Totodată, şeful respectivei asociaţii mult prea rar comentează chestiunile ce ţin de politica internă sau externă a Moldovei.

Nu ştim, dacă va reveni sau nu I. Sturza în politică. Putem spune însă cu siguranţă că revenirea sa în business este una de succes.