ION BOSTAN. Savantul sută la sută european

Este tipul de savant sută la sută made in Europa. Sau made in America, dacă vreţi. Raţional, profund, creativ, generator de idei, ar putea să se impună în orice centru universitar din lume. Din fericire, pentru a vorbi şi a scrie despre el  nu trebuie să mergem la New York sau la Tokyo. El este aici, lângă noi, printre noi, şi se numeşte Ion Bostan.

Inventatorul anului
Pendulul lui Foucault, din punctul de vedere al omului de ştiinţă şi rectorului Universităţii Tehnice din Moldova, e mai mult decât un ceas sofisticat care a demonstrat acum 150 de ani mişcarea de rotaţie a pământului. Ca şi pentru Umberto Eco, care a scris, precum se ştie, un roman cu acelaşi nume, el e o sursă de inspiraţie. De creativitate ştiinţifică. O carte înţeleaptă. Numai că altfel lecturată decât cea semnată de romancierul italian. Tocmai de aceea, în ultimii doi ani, I. Bostan, împreună cu o echipă de la UTM, asistată de oameni de ştiinţă de peste hotare, a elaborat un concept original al pendulului Foucault. Este vorba de orologiul gravitaţional care permite înregistrarea continuă a orei locale.

În ciuda lipsurilor cu care se confruntă instituţiile de învăţământ de la noi, a finanţării precare a cercetărilor, I. Bostan reuşeşte performanţa de a-şi trece în palmares, an de an, rezultate ştiinţifice racordate la „ora Planetei”. Domeniile de activitate ale savantului sunt numeroase – maşinologie, transmisie mecanică, mecanică fină, conversie a energiilor regenerabile şi altele la fel de complicate pentru noi, cei neavizaţi. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că I. Bostan s-a învrednicit în acest an de Premiul Guvernului Republicii Moldova pentru ştiinţă şi inovaţii, iar Academia de Ştiinţe a Moldovei l-a desemnat drept „Inventatorul anului”.

Exemplele ar putea continua. Ne oprim, totuşi, aici. Pentru că, fără pic de exagerare, numai pentru a trece în revistă titlurile şi premiile obţinute de I. Bostan pe parcursul activităţii sale fecunde, ne-ar trebui câteva pagini bune...

În văzul tuturor
De altfel, I. Bostan este un talent multilateral. E un pedagog de vocaţie, un inginer redutabil, dar şi un manager de succes.
Din 1992, de când este rectorul Universităţii Tehnice din Moldova, nu numai că menţine instituţia pe care o conduce pe linia de plutire, ci şi izbuteşte să găsească mijloace şi soluţii ca aceasta să se dezvolte. Nu admite ca „politehniştii” să fie, Doamne fereşte, nedreptăţiţi cumva. Deschide cămine pentru studenţi, deoarece  calitatea studiilor depinde şi de condiţiile de trai. În acelaşi timp, nu vrea sub nici o formă să piardă cadrele didactice şi se face luntre şi punte ca acestea să rămână în instituţie. 

Chiar dacă, pe parcursul anilor, la guvernarea ţării s-au perindat mai multe partide, a ştiut să păstreze „blazonul” UTM fără a face compromisuri. În prezent, I. Bostan gestionează o instituţie modernă, cu patru campusuri, cu zece facultăţi, cu peste 3000 de angajaţi: profesori, ingineri şi personal auxiliar.

Relaţiile UTM cu universităţile de profil din întreaga lume sunt şi ele prolifice. Instituţia condusă de dl Bostan poate fi comparată cu cele mai renumite universităţi tehnice din ţările occidentale, iar şcoala moldovenească de inginerie este în plină ascensiune. Or, „ingineria este o mare profesie, spunea, la vremea sa, preşedintele SUA, Herbert Clark Hoover. Marea responsabilitate a inginerului, în comparaţie cu cei de altă profesie, este că operele lui se află în văzul tuturor. Inginerul, pur şi simplu, nu poate nega că el a dat greş. Dacă lucrarea sa nu este bună, e condamnat.”

Operele lui  I. Bostan rezistă cu brio „în văzul tuturor”. Nu întâmplător, rectorul UTM este preşedinte al Asociaţiei inginerilor din Republica Moldova şi preşedinte al Reţelei universitare internaţionale de la Marea Neagră.