![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
Desemnarea lui Dumitru Ursu în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare a surprins. Fiind un profesionist care, în funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, a contribuit substanţial la dezvoltarea sectorului bancar, numirea sa în noul post a fost un semnal că pe piaţa de capital se dă o lovitură de teatru.
Un al doilea Leonid Talmaci
Câteva luni mai târziu, pe agenda de lucru a Guvernului a apărut un proiect de lege privind crearea în Republica Moldova a unui megaregulator al pieţei financiare non-bancare.
Noua structură urma „să absoarbă” organizaţiile de stat mai mici ce reglementează diferite sectoare ale pieţei non-bancare: companii de asigurări, asociaţii de economii şi împrumut etc. În plus, să se ocupe de gestionarea întregii pieţe financiare, cu excepţia celei bancare. Altfel spus, în Moldova trebuia să apară o structură cel puţin la fel de influentă ca şi Banca Naţională, iar conducătorul ei să devină un al doilea Leonid Talmaci, guvernatorul BNM.
Noua funcţie îl plasează pe D. Ursu printre figurile centrale, de care va depinde în mare parte renaşterea economică a Moldovei. „Stăpânul” pieţei de capital din Moldova nici nu-şi ascunde intenţiile de a opera nişte schimbări radicale. Potrivit lui, principala problemă este faptul că „în prezent, pieţei de capital îi lipseşte transparenţa”. „Ce să mai vorbim, dacă doar 20% din tranzacţii se încheie la bursă, iar restul – pe piaţa extrabursieră. Bursa de valori este o organizaţie non-comercială. Din păcate, această structură nu a devenit până acum un adevărat catalizator al pieţei valorilor. E necesar de a modifica statutul bursei în unul comercial, pentru ca ea să devină societate pe acţiuni”, consideră el.
Una din cele mai mari probleme pe care va trebui să o rezolve D. Ursu va fi cea a companiilor de asigurări. Intenţia sa de a face ordine pe acest segment de piaţă este evidentă, după cum este adevărat şi faptul că ideile sale ar putea să displacă unora. Bunăoară, D. Ursu susţine ideea majorării capitalului social al companiilor de asigurări de la 2 milioane lei până la 15 milioane lei. Evident, nu toate companiile vor face faţă noii cerinţe şi multe riscă să dispară. Este bine sau rău să se procedeze astfel – viitorul va arăta.
Câinii latră, caravana trece
Despre fondurile de investiţii, care au o faimă proastă ca urmare a privatizării contra bonuri patrimoniale, D. Ursu spune că ele şi-au jucat rolul. „Câine-câineşte, aceste fonduri - susţine el - au transformat pe cale paşnică proprietatea de stat în una privată.
Acum, este important ca fondurile care au rămas să se poată dezvolta în continuare. Ele au două căi: fie că rămân cu statut de SA şi activează în conformitate cu Legea privind societăţile pe acţiuni, fie că se reorganizează în holdinguri de investiţii”. Şi mai greu îi va fi noului preşedinte al CNVM să contribuie la apariţia în Moldova a fondurilor nestatale de pensii. Cu toate acestea, D. Ursu este optimist şi crede că ele vor începe totuşi să funcţioneze într-un viitor previzibil.
Deşi a jucat un rol important în dezvoltarea pieţei bancare, iar acum urmează să dea un nou impuls pieţei non-bancare, se creează impresia că D. Ursu evită să iasă în faţă. Rarele sale apariţii în mass-media ţin exclusiv de activitatea sa profesională.
Acum, D. Ursu trebuie să răspundă unei noi provocări. Să pună umărul la dezvoltarea unei pieţe autohtone de capital care nu ar fi mai prejos faţă de cele occidentale. D. Ursu înţelege că nu-i va fi uşor, deoarece există persoane care-i contestă planurile. El însă perseverează, având drept deviză cunoscutul proverb: „Câinii latră, caravana trece”.
* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.