VICTOR MICULEŢ. Omul BMW

Se bucură de autoritate şi respect, este preşedintele Asociaţiei importatorilor autorizaţi de automobile. preşedintele consiliului „Moldova-Agroindbank”.

S-a lansat în afaceri târziu, când alţii îşi făcuseră deja averi. A avansat în business, însă, rapid. În 1996 a înregistrat compania “Auto Space” SRL, specializată în importul, vânzarea şi deservirea automobilelor, iar la începutul  anului 1997 a încheiat un contract de import cu BMW şi a devenit importatorul principal al concernului german la Chişinău. Datorită eforturilor “Auto Space”, conducerea Republicii Moldova a „trecut” pe BMW. Până a deveni unul dintre oamenii de afaceri influenţi, Victor Miculeţ, de formaţie inginer-mecanic,  a fost inginer-şef al parcului de taxi, iar apoi director al bazei auto a Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Din 1990 este director al întreprinderii ”MoldGazAutoService” SRL, specializată în reparaţia automobilelor ruseşti „GAZ”.

Energic, ambiţios, hotărât, îşi dezvoltă afacerea încet, dar sigur. O sumă de 80 mii de dolari a fost investită în extinderea Centrului BMW, cu câteva săli pentru reparaţii, vânzări, un centru de expoziţii şi o sală de conferinţe. Experţii concernului german BMW au apreciat Centrul de la Chişinău drept cel mai bun din Europa de Est.  În 2004 devine managerul companiei „Auto Forţa”, unicul reprezentant autorizat al concernului german „MAN”, producător de autocamioane şi autobuze. „Auto Forţa” se află chiar pe teritoriul companiei „Auto Space”, lângă staţia de testare tehnică a automobilelor „Bostest-Auto”.

Din anul 1999 este preşedinte al Asociaţiei importatorilor autorizaţi de automobile. În  2000 este ales preşedinte al Consiliului „Moldova-Agroindbank”. Se afirmă că ar controla un pachet important de acţiuni al băncii. În conflictul din 2004 cu acţionarii străini ai acesteia, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul american Western NIS Enterprise Fund, a fost capăt de lance. „Declaraţiile celor doi acţionari privind managementul nesatisfăcător al  băncii trădează, de fapt, dorinţa acestora de a cumpăra acţiunile băncii la preţuri reduse”, a afirmat Victor Miculeţ.

În 12 ani de activitate acţionarii au investit  în bancă  80 milioane de dolari.

Dle Miculeţ, aţi reuşit să schimbaţi, prin influenţa dvs., anumite stări de lucruri?
Da. Graţie intervenţiilor noastre, a importatorilor autorizaţi de automobile, de la 1 ianuarie 2006 în ţară nu vor intra maşini mai vechi de 7 ani. Suntem satisfăcuţi – automobilele vor fi mai bune, vor întruni condiţiile impuse de normele ecologice, va fi mai multă securitate în traficul rutier.

Sunteţi un businessman care cunoaşte de multă vreme ce înseamnă succesul. Care este povestea reuşitei dvs. în afaceri?
Debutul meu în business, la începutul anilor ’90,  nu a fost deloc uşor. La desfiinţarea Partidului Comunist al URSS eram, de zece ani deja, şeful bazei auto a Comitetului Central. Cu venirea la putere a Frontului Popular, am fost daţi afară cu toţii. Evident că am fost puşi în situaţia să ne întrebăm ce putem face. Împreună cu Uzina de automobile din Gorki, am creat o societate pe acţiuni şi am început să vindem maşini “Volga”. Ştiţi că pe atunci oamenii puteau cumpăra un automobil doar după ani întregi de stat în rând. Vindeam câte 100 de maşini pe lună. Era o afacere. Tot din Gorki aduceam camioane care mergeau bine, mai ales în România. Vindeam şi în Ucraina, dar acolo nu eram singurii pe acest segment, ei având şi reprezentanţii lor. Vedetele noastre din muzică sau teatru cumpărau de la noi camioane cu 1000 de dolari şi le vindeau în România de trei ori mai scump. Asta a fost până prin ’96. Până m-a întrebat o dată guvernatorul Băncii Naţionale, Leonid Talmaci, cât mai am să aduc “Volgi” scumpe care “mănâncă” multă benzină?

Tocmai în acea perioadă am primit o ofertă de la concernele germane Mercedes şi BMW. Condiţiile BMW au fost mai tentante pentru mine, primeam statutul de importator direct de la Munchen, pe când cu Mercedes trebuia să lucrez prin intermediarii din România.  Din 2003, suntem şi importatorii oficiali ai camioanelor şi autobuzelor germane MAN. Şi această parte a afacerii a luat foc. În doi ani de muncă pe piaţă, ne-am convins că maşinile MAN sunt foarte solicitate şi apreciate. Moldovenii merg cu ele în Europa pentru transport de mărfuri sau pasageri. Confortul e sigur.   

Iniţial v-aţi asumat şi nişte riscuri financiare. Cum aţi pus afacerea pe picioare?
Am luat credite. Multe milioane de lei. În câţiva ani, i-am întors. Dar nu mi-a fost uşor. Lumea nu se prea grăbea să arunce banii pe maşini noi şi scumpe. Dna Natalia Vrabie glumeşte deseori spunându-mi că dacă aş fi depus banii câştigaţi din comerţul cu maşini “Volga” la bancă, aş fi fost astăzi acţionar principal. Dar, sincer vorbind, la mijlocul anilor ’90 nu prea ştiam ce înseamnă o acţiune bancară. În concepţia mea, o acţiune la bancă era identică cu o obligaţiune sovietică.

Puteţi evalua afacerile dvs. în prezent?
Deţin 100 procente din acţiunile companiei “Auto Space” şi “Auto Forţa”, importatori oficiali în Moldova ai BMW şi camioanelor şi autobuzelor MAN. De cinci ani deţinem primul loc printre importatorii din 27 ţări din regiune.

Înseamnă că sunteţi un om foarte bogat.
Nu, nu sunt bogat. Dar nici sărac.

V-ar tenta să faceţi vreodată politică?
Nu mă interesează politica. Vreau doar ca ţara să o ducă bine, să văd cât mai mulţi oameni satisfăcuţi de nivelul lor de viaţă, să se respecte legislaţia. Acesta este portretul unui stat normal.

Care sunt cele mai importante realizări pentru anul 2005?
Afacerile au fost în ascensiune. Am avut un an foarte bun, la sfârşitul lui 2006 vom marca 10 ani de aflare pe piaţa moldovenească. Vom organiza o petrecere de amploare pentru partenerii şi clienţii noştri. Avem peste 4000 de clienţi BMW activi şi circa 1500 de clienţi MAN.

Care este valoarea investiţiei  în “Auto Space”?
Circa 3 milioane de dolari. Anual investim câte 200-300 mii de euro în tehnologii şi utilaje moderne. Recent, la vizita reprezentantului Rolls Royce din Marea Britanie, acesta a fost uimit de salonul nostru şi de calitatea serviciilor prestate. Chiar şi în Marea  Britanie puţini pot concura cu noi.