Eugeniu Şlopac

manager general, Compania Internaţională de Asigurări „ASITO” S.A.

Eugeniu Şlopac este omul, numele căruia deja de două decenii este identificat cu denumirea Companiei pe care o conduce – ASITO. S-ar putea spune că douăzeci de ani e o cifră-record, dacă o raportăm la destinul parcurs în această perioadă de ţara noastră. A fost o perioadă a aspiraţiilor incerte, a dorinţei de schimbare, a greutăţilor şi erorilor, la care este supus la început de drum orice stat în devenire. Dar a fost şi o perioadă a ambiţiilor de a reuşi, a perseverenţei şi muncii asidue, care numai ea îţi poate aduce satisfacţia succesului şi a împlinirii. Întrebat care este secretul longevităţii succesului în afaceri, dl Şlopac  a spus că secretul e doar unul şi cel mai simplu: munca. Oamenii de afaceri, ca şi în alte profesii, nu se nasc, ci devin, prin muncă, tenacitate şi devotament faţă de cauza pentru care au ales să trăiască. „Avem cu toţii o biografie de „până la”, însă în momentul când simţi că ai atins sau ai descoperit acel „ceva”, prin care întreaga ta viaţă începe să capete sens, atunci îţi evaluezi potenţialul şi capacităţile şi decizi dacă  mergi mai departe sau te opreşti la etapa căutărilor”. Acest moment decisiv în viaţa domniei sale s-a produs în anul 1990, când printr-o decizie a guvernului Druc, a fost ales să conducă o importantă ramură a sistemului financiar de atunci – Direcţia de Stat a Asigurărilor, care, la acel moment, încă era o subdiviziune unională a fostului „Gosstrah”. Dar care a fost biografia de „până la”,  de care vorbea mai sus, a omului de afaceri Eugeniu Şlopac? Dumnealui consideră că a existat o singură premisă care ar fi putut conduce la actualul său destin profesional, şi anume faptul că a absolvit o facultate cu profil economic. Şi această premisă chiar a fost determinantă în viaţa sa, deoarece, până să ajungă la această specialitate, a studiat 2 ani la facultatea de istorie a USM, după care, adunându-şi tot curajul de care avea nevoie, pentru că nu era uşor pe atunci să renunţi la un loc, care îţi garanta obţinerea studiilor superioare, ca să meargă la Universitatea Tehnică (Institutul Politehnic pe atunci), pentru a urma o profesie, care să-l facă să se simtă „la locul său”. Crede cu tărie, că pentru fiecare om, indiferent ce ar profesa, este foarte important să se simtă la locul lui, să se simtă competent şi confortabil în mediul în care activează.  Au urmat, desigur, ani de muncă în diverse funcţii, de la inginer, până la şef adjunct, iniţial în „Colhozstroi”, ulterior economist principal şi şef adjunct al trustului „Moldselhozmontaj”. „Acum poate unii dintre noi zâmbesc ironic la auzul acestor denumiri, dar statul nostru are şi el o istorie şi multe generaţii au crescut şi s-au format ca specialişti  în acea perioadă. Însă, cu trecerea timpului lucrurile evoluează, se dezvoltă şi este foarte important să ţii pasul cu ele, să te dezvolţi odată cu societatea, şi uneori poate chiar să vezi şi să mergi mai departe ca ea. Numai aşa, cu viziuni progresiste, mereu în dezvoltare, poţi să realizezi lucruri la care poate alţii nici nu îndrăznesc să aspire”, consideră Eugeniu Şlopac.

În această evoluţie profesională şi ascensiune în carieră, omul de afaceri Eugeniu Şlopac a avut succes, meritele dumnealui au fost recunoscute şi apreciate atât la nivel naţional, cât şi internaţional, fiind menţionat cu diverse diplome şi titluri de merit. Dar în activitatea de zi cu zi  nu a avut cărarea bătută cu flori… Au existat  în aceşti ani şi momente dificile de incertitudine şi neîncredere, chiar şi în propriile forţe. Oricine trăieşte şi asemenea clipe. Venind în funcţia de Preşedinte al Direcţiei de Stat a Asigurărilor, şi-a asumat o răspundere foarte mare, şi nu doar pentru menţinerea şi dezvoltarea ramurii asigurărilor, dar şi, în primul rând, faţă de colectivul de oameni, majoritatea cărora munceau acolo de la absolvirea studiilor de specialitate. Era o obligaţie a sa să păstreze colectivul şi să dezvolte împreună cu ceilalţi ramura. A reuşit acest lucru, chiar dacă în societate au urmat multe transformări şi dificultăţi, care nu au ocolit pe nimeni. Direcţia de Stat a Asigurărilor a devenit prima Companie de Asigurare din Moldova – ASITO, care a preluat de la prima atât patrimoniul, cât şi obligaţiile ei faţă de cetăţeni şi societate. Au fost vremuri grele, cu urcuşuri şi coborâşuri, iar într-un moment de extremă dificultate, când unica problemă la ordinea zilei era  cum să supravieţuiască ca şi companie, salvarea a venit din afara ţării, Grupul Australian QBE exprimându-şi disponibilitatea de a investi în Compania ASITO.  Din acest moment, pentru colectivul companiei s-a deschis o pagină nouă, care avea să aducă prosperitate şi bunăstare, atât lucrătorilor, cât şi acţionarilor ei. A fost o experienţă extraordinară pentru toţi, au învăţat să muncească şi să gândească în stil occidental, au modernizat produsele de asigurare, dar şi condiţiile de muncă ale angajaţilor.  Din păcate, atunci când accepţi ajutorul cuiva, trebuie să fii gata şi pentru compromisurile care vor urma. QBE, posedând o experienţă vastă în domeniu, avea strategii şi politici bine determinate, şi una din ele se referea la politica de cadre. E de la sine înţeles că s-a impus o reducere drastică a numărului de personal care activa în cadrul Companiei... Atunci, Eugeniu Şlopac şi-a trăit primele nopţi albe de când lucra în funcţia de preşedinte al Companiei ASITO. Şi acum, amintindu-şi de acea perioadă, retrăieşte acel moment, mărturisind, că cel mai greu lucru pentru un conducător al colectivului este să vină dimineaţa la muncă şi să spună chiar şi celui mai neînsemnat ca funcţie angajat, că munca sa nu mai este necesară Companiei. „Atunci e momentul când se dă cea mai aprigă luptă între omul din tine şi conducătorul care trebuie să fii. Sunt perfect conştient, că anume atunci am atras şi foarte multe antipatii şi reproşuri din partea foştilor mei colegi, dar a trebuit să învăţ să trăiesc cu asta, ca să pot merge mai departe. Ştim cu toţii că lumea afacerilor este foarte dură, cere multe sacrificii şi doar prin consecvenţă şi multă tenacitate poţi să te menţii pe linia de plutire”, susţine dl Şlopac.   

Până la urmă, şi QBE a rămas în istorie…Piaţa de asigurări din ţara noastră nu este una dintre cele mai prospere, o ştim cu toţii. Unii sunt dispuşi să aştepte până apar condiţii mai favorabile, pentru a se bucura de roadele investiţiilor pe care le-au făcut, alţii vor să primească totul azi…Sunt compromisuri pe care  nu poţi să le faci, şi, după o analiză „la sânge” a situaţiei create, managementul companiei a decis că  era timpul să meargă mai departe fără QBE, având acum satisfacţia să constate că a fost o decizie înţeleaptă. Studiind statisticile pieţei de asigurări, vom vedea că ASITO a fost şi rămâne lider în asigurări. Între timp, au apărut şi concurenţi pe măsură, însă acest lucru nu-i intimidează pe cei de la ASITO, din contra, îi mobilizează să muncească mai mult, pentru ca oferta lor să fie cea mai atractivă şi cea mai preferată de către consumatorii de servicii de asigurare din ţară. Eugeniu Şlopac, aflându-se o perioadă atât de îndelungată în funcţia de conducător al primei şi celei mai mari companii de asigurări din Moldova, este o persoană realizată din punct de vedere  profesional. Consideră, însă, că este foarte dificil să ai performanţe în profesie, dacă în plan personal lucrurile nu merg aşa cum trebuie.  Se consideră un om norocos, având alături o soţie, care, fiind si ea un foarte bun profesionist în domeniul în care activează, i-a fost şi îi este de-a lungul anilor partener la bine şi la rău, prieten şi confident, sfătuitor şi critic aspru, atunci când este cazul. Au contat întotdeauna unul pe celălalt, şi acest fapt le-a ajutat să se afirme în profesie. Şi fiul său, Victor, stabilit în Statele Unite, de asemenea îşi urmează calea sa în viaţă cu multă responsabilitate şi înţelepciune. Este şi un fericit bunic, are o nepoţică, care, recunoaşte, este cea mai mare şi cea mai plăcută surpriză a vieţii sale. „După cum vedeţi, nu se întâmplă nimic spectaculos în viaţa lui Eugeniu Şlopac. Consider că cel mai mult contează în viaţă să avem curaj şi demnitate. Un om cu demnitate şi verticalitate este întotdeauna un învingător” – a conchis managerul general al Companiei „ASITO”.