Viorica Nagacevschi. Între lege şi pană

Cu siguranţă, cazul ei sparge stereotipurile pe care oamenii şi le fac vizavi de cei care activează în domeniul jurisprudenţei. Firea-i romantică  şi opera sa ne duce departe de gândul că cei care slujesc Legea sunt nişte persoane seci, direcţionate într-un unic sens şi care n-au treabă cu nimic ce nu ţine de domeniul lor de activitate.

Întotdeauna este întrebată de unde această legătură dintre versuri şi notariat şi de fiecare dată asemenea situaţie o irită. Compabilitatea celor două domenii i se pare firească, atât timp cât notariatul şi creaţia se dezvoltă paralel: ziua e dedicată serviciului, seara – familiei, iar noaptea este pentru creaţie. La început, soţul, prin câteva replici, a încercat să schimbe situaţia, dar n-a reuşit. Nu vrea să facă o alegere între familie şi profesie, încearcă să nu pună graniţe între aceste două domenii pentru că îi place tot ceea ce face. Încă pe când îşi făcea studiile la Drept a început să colaboreze cu interpreţi şi compozitori de la noi, astfel trăind ca o balanţă între cer şi pământ. Notariatul este profesia care o axează în câmpul jurispridenţei şi-i dă posibilitatea să fie la cheia principiilor normative ale vieţii cotidiene, iar versul sau textul cântat o ţine în romantismul ideal, care o deplasează un pic de realitate.

Se întâmpla ca necunoaşterea unor chestii minore să se transforme în adevărate tragedii. Crede că realitatea e foarte cruntă, iar necunoaşterea momentelor de viaţă traumează şi mai mult. A întâlnit nişte situaţii care au decis-o să urmeze Dreptul pentru a-şi apăra drepturile sale cetăţeneşti. Este o femeie activă, iar meseria pe care o face o ajută să se menţină în graficul nebun al vieţii. A ales notariatul pentru că aici poate fi mai aproape de oameni.  Oricine are nevoie de o consultaţie, un sfat, iar notarul găseşte răspunsuri la solicitările oamenilor. Mai mult, din discuţii cu ei au apărut şi multe subiecte ale lucrărilor sale, cum a fost cazul piesei „Mi-e dor de voi, părinţi!” Dintre colaborări, cea mai productivă a fost cu Vitalie Dani, majoritatea textelor pieselor sale fiind semnate de Viorica Nagacevschi. A scris textul imnului oraşului Soroca, textul imnului emisiunii „VIP” de la „Antena C” şi pentru multe alte instituţii şi companii. În 2003 a lansat cartea de versuri „Flori de ziua ta”, în care sunt inserate toate textele pieselor, alăturate cu notele muzicale ale creaţiilor.

Pentru ea, lumea cărţilor este acea societate care îi dă posibilitatea să găsească răspunsuri la cele mai dificile şi variate întrebări. Este influenţată de personajele cărţilor pe care le citeşte, trăind diferite situaţii alături de ei. Crede că succesul este o conglomeraţie de fapte, întâmplări, perseverenţă şi noroc. Este convinsă că norocul nu cade din pod – ne naştem cu el, doar că unii pot să-l folosească, iar alţii fac risipă de el. Apreciază mult generozitatea, un element rar întâlnit, dar foarte preţios şi dragostea – ar vrea să vadă oameni îndrăgostiţi, pentru că atunci când dragostea e stăpână, mândria, minciuna şi alte vicii omeneşti sunt date uitării. (marcel toma)