Georgeta Voinovan. Plină de copiii săi

Este tânără, are patru copii, îşi scrie singură muzica şi îşi oferă cu plăcere piesele şi colegilor săi. Nu ştim ce e mai mult în viaţa ei: muzica sau copiii.

Un mare rol în viaţa Getei Voinovan l-a jucat Mihai Dolgan, dar să nu credeţi că i-a asigurat o carieră împresurată cu flori: în 1993, i-a spus că nu va cânta niciodată pentru că nu are stofă de cântăreaţă. Pe atunci creştea doi copii mici şi compunea muzică. Se duse la „Noroc” doar pentru o audiere la maestrul Dolgan, era foarte dornică să afle doar o părere despre ea şi creaţiile sale. Despre piese a aflat că sunt şlagăre, dar că niciodată nu va putea să le cânte singură, aşa cum şi-a propus. Era modestă, timidă, nesigură de forţele proprii. Posibil că astăzi îi priveşte la fel pe  unii tineri care încep foarte timid, dar îşi aduce imediat aminte exemplul lui Dolgan şi nu riscă să spună nimănui asemenea concluzii - omul are capacitatea să înveţe şi să se perfecţioneze.

În muzică totul i-a ieşit de la sine, nu poate spune că a construit o carieră muzicală. A făcut din muzică o afacere şi-şi doreşte o carieră, dar în alt domeniu decât cel muzical. Când era mică nu ştia ce o să se facă, dar era sigură că va fi ceva legat de muzică. Avea toate motivele să creadă asta – a făcut şcoala de muzică de la şase ani şi jumătate, mama visa să o vadă pianistă. Prin ce a făcut ulterior a derivat niţel de la dorinţa mamei, care oricum este mândră de ea.

Viaţa îi este plină de cele mai diverse lucruri - în afară de muzică este implicată şi într-un proiect de televiziune. Este plină de copiii ei, de afacerile sale, de noile planuri muzicale apărute după un moment de respiro pe care l-a proiectat vizavi de scenă şi creaţie. Vrea să revină în muzică, dar într-o altă postură, să pună accentul pe muzica vie, orchestrată, excluzând chiar şi banda înregistrată. Vrea piese de alt nivel pentru că ştie ce vrea şi poate s-o facă: vrea să facă muzică din plăcere.

Cu un an şi ceva în urmă era convinsă că nu avem show-biz în Moldova, dar o dată cu apariţia unor tineri manageri, care nu promovează doar muzica sau vreun nume, ci ţintesc şi un profit, speră ca lucrurile să se schimbe spre bine. Este convinsă că doar atunci când muzica şi profitul sunt alături, artiştii au doar de beneficiat.

Colaborează cu Aura, Janet Erhan, Indiana, Victoria Lungu, se bucură de faptul că ultimele piese scrise pentru acestea au priză la public. Este prietenă cu ele deoarece creaţia este o relaţie sufletească şi în momentul în care se face un lucru frumos împreună, anumite corzi sensibile vibrează împreună. Pe scara valorilor, nu plasează nimic mai presus decât propriii copii. Nu-i plac egoiştii şi oamenii nesinceri, bădăranii şi zgârciţii. E conştientă că toate aceste „calităţi” sunt prezente într-o măsură mai mare sau mai mică în fiecare dintre noi – excesul deranjează. (marcel toma)