Made in Moldova

Cine sunt moldovenii şi ce reprezintă astăzi Republica Moldova? Ce ne caracterizează şi ce este emblematic pentru republica noastră? Care sunt valorile noastre veridice şi cum arată alţii în ochii noştri? Acestea sunt întrebările la care răspundem în următoarele pagini: aflăm punctul de vedere al unor profesionişti despre fenomenul „Made in Moldova” şi despre brandurile autohtone, ce cred străinii despre ţara noastră şi asocierile pe care li s-au format vizavi de noi, opinia noastră despre cele mai veridice branduri naţionale şi ce imagine ne-am creat despre diferite ţări ale lumii.

Sergiu Gheţiu
director executiv, Centrul de Programe, Economice şi Sociale; coordonatorul proiectului guvernamental “Brand Moldova”   

Maria Ciocanu
şefa secţiei Etnografie a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Iulian Bercu
director general „Profile, Image, Laboratory”

Alina Radu
directorul publicaţiei „Ziarul de Gardă”

ASOCIERI

Maria Ciocanu
Moldova mi se asociază cu tradiţiile, obiceiurile, mesele rituale. Vinurile, ţigările, fructele, legumele, sfecla de zahăr. Acestea erau priorităţile pe timpurile socialismului - produse ce se exportau nu doar în Uniunea Sovietică, dar şi peste hotare. Din păcate în ultimul timp Moldova mi se asociază tot mai mult cu forţa de muncă ce pleacă, copii fără părinţi, case pustiite.

Sergiu Gheţiu
Asociez Moldova cu vinurile, deoarece este un produs pe care îl putem exporta şi au fost depuse multe eforturi în ultimii 15 ani în această direcţie. Vinul nostru a ajuns şi la casa regală din Londra.  

Iulian Bercu
Moldova mi se asociază cu produsele naturale şi nu din cauza unor investiţii enorme în fabricarea unor produse fără adaosuri. Toţi spun că noi facem produse naturale pentru că suntem săraci. Şi asta e un lucru bun şi ar fi bine să nu renunţăm la el atunci când vom deveni mai bogaţi. Asta e o imagine care ar putea fi utilizată. De asemenea când zic Moldova îmi imaginez un loc sălbatic în sensul bun al cuvântului, adică ceva neatins. Şi asta e un mare plus. Eu cunosc un om de afaceri elveţian care şi-a cumpărat trei loturi de pământ în Moldova.


Economie (de la „Buket Moldavii” încoace)

Sergiu Gheţiu
Economia moldovenească devine tot mai puţin competitivă: nu există un produs despre care poţi spune că este unul care merită să ne reprezinte sau chiar ne reprezintă. De asemenea, ducem lipsă de profesionişti, iar cei de peste hotare se tem să investească în
R. Moldova din cauza Transnistriei şi a relaţiilor Moldovei cu Rusia. Potrivit străinilor, singurul lucru pozitiv care merită a fi vizitat în Moldova este Chişinăul.

Din păcate, „cel mai tare produs moldovenesc” – vinurile, nu ne pot reprezenta nicidecum în afară. Foarte mulţi producători folosesc tehnologii vechi de fabricare a vinului, păstrându-l în condiţii igienice precare. Puţinii vinificatori care se pot ridica la standardele europene oricum nu pot reprezenta o ţară întreagă. Ceea ce cred moldovenii despre vinuri este greşit: acelaşi „Buket Moldavii”, de sorginte sovietică, nu poate fi un brand naţional, fiind o copie a vinului „Martini” italian.  

Festivalul Vinului ar putea deveni un brand al Republicii Moldova, deoarece foarte mulţi străini ştiu deja de el şi în fiecare an mii de turişti vin la Chişinău pentru acest eveniment.

Iulian Bercu
Până nu demult, Moldova era reprezentată de vinuri. De fapt, cred că este vorba despre un mit frumos pe care l-am crezut adevărat. Deocamdată, atractivitatea Moldovei constă în climatul investiţional şi în poziţionarea Republicii Moldova. Acum, merită să faci investiţii în Moldova. Un brand naţional ar putea deveni produsele. Cunosc personal vreo opt fermieri care şi-au cumpărat depozite şi utilaj şi pot ambala mere, struguri mai bine decât turcii. Noi putem ieşi pe pieţe internaţionale, dar totul depinde de faptul până unde vom putea ajunge.

Alina Radu
Ar trebui să punem punct mitului precum că economia Republicii Moldova ne poate reprezenta cumva sau că ar exista branduri puternice în acest  domeniu.

Cultură (De la Maria Cebotari la Maria Bieşu)

Maria Ciocanu:
Moldovenii au propriul costum naţional, ce se deosebeşte de alte zone româneşti şi constă din catrinţă cu altiţă. Moldova are şi culorile ei reprezentative - alb, roşu şi negru. De acestea se ţine cont atunci când se ţes covoare sau când se amenajează casa. În general, îmbinarea culorilor reci şi calde este un lucru caracteristic pentru cultura noastră.

La capitolul gastronomie, aş putea adăuga că aproape toată mâncarea tradiţională a ţăranului – mămăliga, brânza, sarmalele, friptura – este de origine moldovenească. Căci se tot spunea până acum că borşul provine de la ruşi, sarmalele de la balcanici, dar nu este adevărat. La început, mămăliga se făcea din mălai, iar sarmalele - din bulgur de grâu şi fără carne. Mai târziu, în alimentaţia noastră au pătruns foarte multe alimente din afară.

Arte plastice

Alina Radu
Aproape toţi reprezentanţii corpului diplomatic au dus acasă zeci şi sute de tablouri ale pictorilor moldoveni. Andrei Sârbu este un nume de referinţă în cultura noastră.

Iulian Bercu:
Iurie Matei. La o licitaţie a „VIP magazin”-ului, costul unui tablou de-al lui a crescut de la 50 de dolari, preţul de pornire, la câteva mii de dolari.

Proprietate intelectuală şi spirituală

Sergiu Gheţiu:
Străinii care au participat la un sondaj au menţionat că cele mai bune idei de brand pentru Moldova sunt oamenii şi ospitalitatea. Moldovenii sunt deştepţi şi buni ca muncitori.

Alina Radu:
Moldovenii sunt priviţi în exterior ca oameni cumsecade, care muncesc foarte mult. În SUA, de exemplu, tinerii noştri sunt extrem de cotaţi, iar persoanele care activează peste hotare în instituţii internaţionale, precum Banca Mondială, se descurcă foarte bine şi sunt extrem de respectate. Ospitalitatea la moldoveni e remarcabilă.

Iulian Bercu:
Mă îngrijorează un lucru: scăderea procentului de persoane elevate, citite, cu studii. Nu vreau să fac comparaţii cu perioada sovietică: pe atunci, erau puţine persoane dotate, dar erau mulţi oameni care citeau. În schimb, astăzi se utilizează foarte mult internetul, se priveşte televizorul, se practică jocurile electronice. Da, astăzi suntem mai buni ca străinii la capitolul cunoştinţe, dar mă tem că pe viitor situaţia se va schimba.      

Maria Ciocanu:
Moldoveanul a ţinut în toate timpurile la prestigiul său social, iar codul de norme este aplicat în mare măsură pentru exteriorizare. Moldovenii au avut dintotdeauna tendinţa de a-şi învăţa copilul, popular vorbind, „să fie în rând cu lumea”.

Politică

Alina Radu:
Comuniştii pot fi un fel de brand moldovenesc. S-au scris mii de articole în care s-a afirmat că Moldova a revenit la comunism, este ultima ţară comunistă din Europa, Cuba europeană. Partidul Comuniştilor ne-a făcut un fel de faimă - am câştigat, datorită lor, compasiune din partea diferitelor organisme străine. Un brand puternic este Transnistria. Europa priveşte acum cu atenţie şi la noul nostru brand politic Dorin Chirtoacă. Sunt foarte multe articole în care reporterii se străduiesc să aducă în atenţia tuturor noua direcţie politică de la Chişinău - Europa încearcă astfel să dilueze puţin „brandul comunist”.     

Iulian Bercu:
Politica moldovenească este renumită în străinătate şi prin numărul mare de partide. Pe piaţa internă, Partidul Comuniştilor este un brand puternic, iar peste hotare – unul exotic.

Mass media

Iulian Bercu:
Nu avem branduri absolute în mass-media. Există instituţii mass-media care în nişa lor sunt branduri, precum PRO TV sau TV7. Avem foarte mulţi ziarişti buni, dar o să avem ziarişti-branduri atunci când o să avem emisiuni de analiză sau emisiuni de autor. Deocamdată, ne-am învăţat să facem doar buletine de ştiri.

Maria Ciocanu:
Constantin Tănase – indiferent de mesaj, felul lui de a scrie este remarcabil. Constantin Cheianu, Rodica Ciorănică. Dacă e să vorbim de generaţiile anterioare, atunci un brand adevărat a fost Elena Strâmbeanu.

Sergiu Gheţiu:
Personal, am colaborat strâns cu mass-media economică şi-i pot remarca pe Dumitru Kalak, Anatol Câşlaru, iar în general, o prestanţă deosebită în mass-media locală o au Constantin Cheianu şi Angela Gonţa.