![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
Arhitecţii moldoveni susţin că cel mai important oraş al moldovei este cam departe de standardele europene. am lăsat în grija specialiştilor remodelarea capitalei la nivel macro şi am decis să analizăm, după ce am tras cu ochiul pe la vecini, ce lucruri importante, dar care ne-ar adăuga şi greutate în faţa europenilor, lipsesc astăzi în chişinău. Text: Rodica Bileţchi
1. METROU
Conform regulamentelor de urbanism, Chişinăul demult ar avea nevoie de un astfel de mijloc de transport. Atunci cînd populaţia unei urbe ajunge la un milion, metroul devine o necesitate. Construcţia unui metrou s-a aflat în vizorul autorităţilor din timpul R.S.S.M, în cazul în care pînă în 2000 populaţia Chişinăului ar fi atins cifra de 1 milion. Aşa cum, între timp, autorităţile s-au schimbat, discuţii pe acest subiect nu au mai avut loc. Deşi metroul ar fi un transport necesar, municipalitatea nu ar putea aduna suficienţi bani pentru construcţia acestuia.
2. ŞOSEA DE CENTURĂ
Un astfel de proiect se pare că ar avea mai multe şanse la viaţă. O şosea de centură sau chiar cîteva ar elibera capitala de aglomeraţia transportului, ar aduce beneficii economice şi ar permite chişinăuienilor să ajungă, potrivit experţilor, în mai puţin de 20 de minute dintr-un capăt al oraşului în altul. Şoseaua de centură are mai
mulţi adepţi, decît metroul. Construcţia unei şosele de centură este prevăzută în noul Plan urbanistic al Chişinăului şi va traversa şos. Balcani, or. Durleşti, or. Ialoveni, satele Stăuceni, Tohatin, Cheltuitori şi Băcioi.
3. TRAMVAI
Un transport preferat de mai toate capitalele europene. Tramvaiul soluţionează mai multe probleme ale urbei. În primul rînd, este un transport ecologic. În al doilea, are un traseu bine definit, care-i permite să circule mai uşor prin oraş. În al treilea rînd, acesta poate circula chiar şi printr-o zonă pietonală, pentru că nu debusolează pietonii, care se simt în afara pericolului unui accident de circulaţie.
Pe timpuri, tramvaiul a fost un transport destul de popular în Chişinău. În aprilie 1889 Duma Orăşenească Chişinăuiană a decis asupra construcţiei căii ferate cu cai şi a încheiat contractul cu întreprinzătorii privaţi pentru amenajarea şi exploatarea liniei de tramvai cu cai pe termen de 42 ani. Primul tramvai electric a apărut în 1913 şi a circulat pe străzile Chişinăului pînă în 1961, fiind substituit de troleibuz.
4. TEREN DE GOLF
Golful pasionează şi captivează milioane de persoane. Combinaţia de sport, natură, apartenenţa la un club, dar şi realizarea şi întreţinerea unor relaţii au făcut ca golful să-şi cîştige foarte mulţi adepţi în întreaga lume. Moldova se poate mîndri cu o Federaţie de Golf, doar că nu are deocamdată un teren potrivit pentru acest sport. Şi totuşi, dacă în Chişinău va fi construit un teren de golf, pentru care ar fi necesare investiţii enorme, şi vor fi organizate unele turnee, acesta ar putea fi atrăgător chiar şi pentru străini.
5. HOTEL „HILTON”
Renumita reţea de hoteluri de cinci stele „Hilton” este prezentă practic în toate capitalele lumii. Aceasta se bucură de popularitate în mod special printre oamenii de afaceri. Lipsa „indicatorului” „Hilton” poate exclude Chişinăul din itinerarul marelui business. Gurile rele, ori poate cele bune, spun că brandul „Hilton” ar putea apărea în curînd pe faţada unui hotel în construcţie din centrul capitalei. Asta ar fi a treia încercare a companiilor moldoveneşti de stabilire a unei relaţii cu patronii renumitului lanţ hotelier.
6. PISTĂ PENTRU BICICLIŞTI
Chişinăul a făcut deja o încercare nereuşită de a construi un segment de pistă pentru biciclişti. Cu toate acestea, nu credem că ar fi cazul să renunţăm la un astfel de proiect. Bicicleta ar putea deveni un transport utilizat în masă, dacă urmărim exemplul europenilor, care renunţă să mai circule la serviciu cu automobilele, din cauza ambuteiajelor.
7. HIPODROM
Ne referim la unul adevărat – cu cai, curse de cai şi pariuri. Indicator al bunăstării şi al spiritului competitiv, hipodromurile au fost şi rămîn puncte de atracţie atît pentru lumea bună, cît şi pentru împătimiţii pariori. În lipsa unuia la Chişinău, amatorii îşi fac valizele şi pleacă cel mai aproape la Moscova. Pînă şi preşedintele Voronin a urmărit cu plăcere o cursă organizată în capitala Rusiei, alegîndu-se şi cu un cîştig în urma pariului reuşit.
8. STADION OLIMPIC
Necesitatea unui stadion olimpic nu mai este contestată nici chiar de către autorităţi. Pentru construcţia lui au fost selectate trei loturi – în zona Circului, la ieşirea din oraş spre Aeroport şi în locul Stadionului Republican. Într-un final, a fost aleasă cea de-a treia variantă. Primul pas a şi fost făcut – arena veche a stadionului a fost demolată. Cînd se va face următorul pas, rămîne a fi o enigmă. Oricum, sportivii noştri demonstrează rezerve mari de răbdare, visînd la mai multe medalii, după ce se vor antrena pe o arenă modernă.
10. PÎRTIE ARTIFICIALĂ
Dacă tot mai des batem drumurile spre Carpaţi şi Alpi şi ne golim serios buzunarele pentru un schi alpin, ne-am gîndit că nu ar fi rău să construim, de exemplu, pe dealul Schinoasei o pîrtie artificială. Cu atît mai mult că avem experienţa de succes a unui patinoar. Sîntem aproape siguri că s-ar găsi investitori pentru o cerere în creştere.

Articolul e reușit si interesant...