10 branduri moldoveneşti

Decenii la rând, am trăit cu sentimentul că unele lucruri ne aparţin numai şi numai nouă, pentru ca mai apoi să trăim deziluzia că vinuri se fac şi în Chile, iar acordeonul din taraful naţional este de fabricaţie germană. Ţinând cont şi de părerile experţilor care sunt iniţiaţi în temă, am constituit un TOP 10 al brand-urilor despre care se vorbeşte că sunt sută la sută moldoveneşti. Nu fără o doză de umor, am încercat să facem o diferenţiere între valorile noastre naţionale veridice şi cele aparente, tocmai în măsura plasării lor în top de la 1 la 10.

1. The Bat  

Cel mai puternic brand internaţional „Made in Moldova”, The Bat, este un e-mail client produs de compania moldovenească „RITLabs”, care reprezintă, în fond, „cartea sa de vizită”. Utilizat la nivel mondial, inclusiv de către instituţii şi companii internaţionale, “The Bat” este printe primele produse de profil din lume, având la activ numeroase premii ale site-urilor de specialitate, inclusiv “Softlist” şi „Week Stroud’s”. Prin cele două versiuni ale sale, „Home Edition” şi  “Professional Edition”,  The Bat excelează la capitolul securitate şi se deosebeşte de toţi ceilalţi clienţi de mail prin gradul foarte înalt de configurabilitate.

2. Guguţă

Atunci când înşira primele rânduri despre piciul care ascunde juma’ de sat sub cuşma sa uriaşă, Spiridon Vangheli nu ştia, probabil, de noţiunea de brand şi nici care va fi rezultatul operei sale şi cât va avea de câştigat ţara noastră în întreaga lume la capitolul imagine. Fericiţi sunt cei care şi-au completat biblioteca pe vremuri cu câte o cărţulie despre peripeţiile lui Guguţă, căci astăzi este un material foarte greu de găsit pentru generaţia tânără, dar şi pentru cei care au crescut cu ele, dornici să retrăiască emoţiile copilăriei. O sugestie pentru editurile noastre care-şi frământă minţile ce să scoată pe piaţă...

3. „Zdob şi Zdub”

Nu s-au banalizat cu un rock ca la toată lumea şi au căutat branşa câştigătoare – etno-rock – pe care o exploatează la maxim şi care dă rezultate în plan financiar, dar şi ca imagine ţării noastre. Chiar dacă accentul rusesc îl mai dă de gol, celebra catrinţă a solistului Roman Iagupov dă peste cap acest handicap. Prin participarea la „Eurovision”, băieţii de la „Z&Z” au reuşit să repare „greşeala” moldovenilor ajunşi în lume cu ajutorul caselor de discuri din România, fapt care umbreşte ţara lor de origine.

4. „O-Zone”

Jucăria de buzunar a lui Dan Bălan, pe care şi-a retras-o atunci când s-a supărat pe toată lumea, trupa „O-Zone” este model de brand accidental, care nu a avut mare efect în sensul promovării Republicii Moldova în lume. Promovat intensiv pe piaţa românească, pe care a şi cucerit-o, proiectul „O-Zone” a ajuns cu „Drogostea din tei” în Italia, după care a „răpus” lumea din Franţa până în Filipine, fiind „ţinut din strâns” de către Dan la capitolul drept de autor.

5. Mămăliga

Suntem mămăligari şi trebuie să ne mândrim cu asta. Este unul dintre puţinele branduri cu adevărat moldoveneşti, promovat pe durata a secole. Să nu vă inducă în eroare faptul că porumbul a fost descoperit de „civilizaţie” după sec. XV, iar pe meleagurile noastre a apărut tocmai în sec. XIX – strămoşii noştri consumau cu acelaşi succes mămăligă din mălai ca şi noi pe cea din porumb. Unde mai pui că mămăliga este o mâncare sănătoasă şi este recomandată şi de către medicii nutriţionişti.

6. Cleopatra Stratan

Apărut din eterna grijă a moldoveanului de a fi cel mai bun şi de a avea cei mai deştepţi şi frumoşi copii, fenomenul Cleopatra Stratan a depăşit şi frontierele României, copiii din Italia fredonându-l cu succes pe „Ghiţă” în limba română. Pentru cei care întâmpină greutăţi la pronunţarea cuvintelor în limba originară, Pavel, tatăl grijuliu al micuţei, a lansat în toată lumea şi varianta engleză a piesei.

7. Maria Bieşu

Considerându-se cei mai harnici şi crezând că au cele mai frumoase femei, moldovenii au declarat-o pe Maria Bieşu „Cio-Cio-san” nr.1 în lume. Bazându-ne pe meritele şi calităţile artistice ale divei Operei Naţionale, ne-am închipuit şi noi în „intimitatea” noastră naţională că cea mai bună cântăreaţă de operă e de la Chişinău. Nu e un lucru rău, doar că…

8. „Букет Молдавии”

Pe timpurile Uniunii cândva Sovietice, o sticlă de „Букет Молдавии” ascunsă în servietă rezolva multe probleme pe teritoriul fostului „imperiu”, de la o cameră pentru persoane privilegiate în hotel până la un bilet la o cursă pentru care casa era demult închisă. Orice oaspete din „Moldova însorită” era obligat să respecte legea nescrisă şi să aibă la el cel puţin o sticlă, în cazul cel mai nefericit, de această licoare. Toate astea ne-au făcut să credem că „Buchetul Moldovei” este mândria ţării, adică brand naţional. Nu a mai contat nici că băutura este acelaşi „Martini” italian, iar în prezent este fabricată doar la Tiraspol. Asta da, „Made in Moldova”.

9. „Planeta Moldova”

Moldovenii se pricep la cosmos de mici, au învăţat pe de rost numele tuturor cosmonauţilor sovietici, de la Tereşkova până la Titov, doar că nu au avut niciodată ocazia să zboare. Aşa că au inventat o planetă a lor şi s-au refugiat pe ea pentru a scăpa de „marasm şi haos”, care ne-au cuprins Patria. Proiectul este o oglindă  a vieţii noastre de zi cu zi, chiar dacă autorii site-ului, Florin Braghiş şi Mitoş Micleuşeanu, stabiliţi la Bucureşti, susţin că opera lor e 90 la sută invenţie şi experiment artistic.

10. „Sveclomeţin”

Băuturi alcoolice tari sunt cam peste tot. Nu le lipsesc nici vecinilor noştri, iar dacă aceştia se laudă cu palincă şi horilcă, noi de ce am rămâne în urmă? Şi pentru a ne remarca prin ceva măcar, am inventat şi noi o marcă a noastră, derivată a vestitului „samogon” estic – „sveclomeţin” – un produs „fin”, cu un buchet de sfeclă izbitor de „plăcut”. Produs din „material” alternativ al nutreţului pentru vite, băutura se poate fierbe în condiţii casnice şi este răspândită în raioanele de nord ale republicii. Straniu e că nimeni încă nu a patentat „sveclomeţin”-ul de Drochia!