Descarcă

Gloria Gorceag. Glorioasa

Blonda drăguţă de la prima „Fabrică”, cu gropiţe în obrăjori. V-o mai amintiţi? Gloria, exact. Frumoasă, cochetă, dezgheţată. Prima ediţie a fost urmată de alta, dar fata noastră nu s-a pierdut în anonimat şi-şi vede liniştit de treabă. Cântă, prezintă la radio… Nu are în plan să părăsească spaţiul public la care aspiră atât de mulţi tineri de seama ei. Intenţie pe care noi o susţinem, inclusiv prin acest pictorial şi imagine, aleasă special, parcă, pe stilul său. Gust, glamour, forme şi idei – iată ce vrea cititorul nostru. Iar dacă le vrea tare – le are!

Să facem cunoştinţă
S-a născut la 21 noiembrie 1987, în ultima zi de „Scorpion” şi în plină Perestroikă. Elemente puţin importante pentru Gloria, pentru că în Horoscop nu prea crede, iar cuvântările lui Mihail Sergheevici de atunci n-a apucat să le memoreze - era prea micuţă. A urmat liceul român-german „M. Kogălniceanu”, şcoala de muzică „V. Poleacov”, două săptămâni de urbanism şi amenajarea teritoriului şi un an şi jumătate de design interior (UTM), dar s-a „stabilizat” la jurnalism şi muzică. Am văzut-o cu toţii în finala preselecţiei naţionale „Eurovision”, a prezentat „Alege melodia” la DTV, a urmat postul de animator la „Antena C”, iar acum este la PRIME FM.  

>>  Ştii de ce ţi-au pus părinţii numele de Gloria? La ce s-au gândit ei atunci?
Mama mereu a vrut o fată, iar numele Gloria, după spusele ei, nu doar sună bine, ci are şi o semnificaţie evidentă. Prevestea un destin aparte…

>> Ai fost un copil răsfăţat?
Dacă aş întreba părinţii mei acum ce fel de copil am fost, cu siguranţă, ar folosi orice adjectiv. „Răsfăţat”, mai puţin… Cel puţin, până la 18 ani, cuvântul lor era lege pentru mine.

>> Te consideri un om norocos? Dacă da, când ai înţeles asta?
Mai devreme sau mai târziu, obţin ceea ce-mi doresc – mi-am dat seama despre asta de-a lungul timpului. O fi asta noroc? Nu ştiu… Trebuie să mai încerc să joc şi la loto…

>> Ce faci acum tu? Pe cât de aproape ţi-e de suflet şi ce ai fi vrut să faci pe viitor? Apropiat sau mai depărtat…
Acum cânt, muncesc şi învăţ. Lucrez la albumul meu, dar nu vorbesc de lansări – scopul nu este să scot materialul discografic cât mai curând, ci cât mai calitativ. Fac radio. N-are cum să nu-mi placă – mă simt în largul meu în tot ce înseamnă audiovizual, plus că ascult toată ziua muzică. E super job… Învăţ la Jurnalism şi fac canto la „conservator” – chiar nu am timp pentru plictiseală. Iar pe viitor, vreau să fac neapărat ceea ce-îmi place – muzică. Şi să am cât mai multe realizări la acest capitol. Ar mai fi familie şi copii, dar ultimii îi văd într-un viitor ceva mai îndepărtat.

>> Cum a fost pentru tine perioada post „Fabrica de Staruri”? Cum ai trăit momentul de a fi pe cont propriu? Ce ai realizat „pe cont propriu”?  
Aş minţi dacă aş spune că a fost simplu. Începând cu privirile insistente ale oamenilor din stradă şi încheind cu lipsa bruscă a concertelor şi repetiţiilor. Treptat, însă, mi-am „reorganizat agenda zilnică”…

Am scris un şir de melodii… Din egoism, probabil. Le ţin pentru un viitor album, deşi, câteva deja sunt rulate la posturile de radio. M-am înarmat cu multă răbdare şi ambiţie şi am început să particip la concursuri, să cânt la concerte şi să construiesc, fără fanatism şi goană după faimă, o carieră în muzică. Pe cont propriu e mai greu, dar nu imposibil!

>> Ai fost geloasă pe componenţa celei de-a doua „Fabrici”?
O, nu! Oare ar fi trebuit?

>> Masculii au fost mai feroce faţă de „ai voştri? Ţi-a plăcut de vreo unul în cele două sezoane?
Eram prea concentrată asupra repetiţiilor şi muzicii, în general, ca să observ masculii din ambele sezoane…

>> În general, la bărbaţi, apreciezi masculul sau inteligentul? Numai nu spune că apreciezi inteligentul din mascul…
Nu pot aprecia doar o singură calitate la un bărbat. Un bărbat adevărat posedă mai multe, iar inteligenţa e pe prim plan – nu-mi imaginez nici măcar să stau alături de un bărbat care are cubuleţe pe abdomen, dar n-are creier.

>> Ai mulţi bărbaţi prieteni? Îţi vine greu să-i menţii în „zona prieteniei”? Este vreunul pe care îl vrei mai mult decât un prieten?
Din grădiniţă am avut prieteni băieţi – ei niciodată nu au fost invidioşi pentru că mi-am luat o fustă nouă sau alţi pantofi… În şcoală, însă, mi-am dat seama că unii vor să iasă deja din „zona prieteniei” pentru a se transfera în alta, mai „privată”. Păcat, pentru că eu preferam prima zonă. Naiv, din partea mea, dar încă mai cred în prietenia dintre un bărbat şi o femeie. Iar la ultima întrebare răspund simplu: nu.

>> Ai o relaţie stabilă? Şi cât de stabilă ţi se pare că poate fi stabilitatea unei relaţii?...
Ştiu ce înseamnă o relaţie stabilă şi de durată - mai multe detalii nu ofer. Nu ştiu, însă, dacă există vreun lucru cu adevărat stabil în vieţile noastre. Aş vrea să cred că mai există şi aş vrea să mai cred că o relaţie de cuplu e unul dintre acele lucruri.

„Zona privată”

Semnul zodiacal cu care se leagă zodia ta?
Horoscopul zice că Racul îmi oferă o viaţă casnică îndestulată, Capricornul îmi dă siguranţa zilei de mâine. Iar compatibilitatea cu un Scorpion e excelentă: lângă el va fi când Raiul pe pământ, când Iadul. Hm… Nu prea cred, însă, în Horoscop.

Ce „cubatură” va avea maşina ta?
E important să aibă patru roţi şi să poată merge pe drumurile „excelente” din Republica Moldova.

Pitbull sau pudel?
Labrador.

O călătorie în Vegas sau Tibet?
În Vegas ajung, oricum. Aş vrea să vad şi Tibetul.

Marca maşinii în care „el” tre’ să te claxoneze la geam?
Poate fi şi pe bicicletă, cal alb sau pe jos – important e să fiu sigură că e acel „el”. Ah, da! Urăsc când mă claxonează…

Text: Marcel Toma. Concept: Eugenia Scoarţă. Foto: www.grace.md
Coafură şi machiaj: Daniela Cucu (salonul ROSES). Locaţie: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”
Vestimentaţie: magazinul BALIZZA. Pantofi: magazinul PREMIER. Modele: www.grace.md
Accesorii modele: magazinul CALLIOPE. Accesorii: magazinul KARA