Eugen Luchianiuc. Premiul special pentru atitudine şi curaj

L-am cunoscut pe Eugen recent. Însă deja am reuşit să îmi dau seama că este un om deosebit prin faptul că  niciodată nu se dă bătut şi ştie cum să-şi argumenteze punctul de vedere. Din discuţia noastră, am aflat că toată  puterea lui vine de la femeia vieţii sale, Mihaela.

Pentru el, fericirea familiei contează cel mai mult. Şi niciun premiu nu va reuşi niciodată  să compenseze această stare. Împreună, ei ştiu să iubească  viaţa, iar bloggingul este platforma unde Eugen se exprimă  şi povesteşte unei lumi despre trăirile, frustrările, bucuriile sale. Priviţi-l pe Eugen dintr-un alt unghi, cel al unui om curajos şi cu atitudine.

„Deoarece sunt limbut, m-am apucat să scriu”

>> Toţi cei care te cunosc te apreciază pentru felul cum eşti tu în viaţă. Este ceva ce ai vrea să schimbi la tine? Da. Dorinţa de a mă juca cu nervii soţiei mele, Mihaela. E atât de frumoasă când se enervează, încât asta mă face să o enervez mult prea des. În rest, nu mă prea deranjează ce spun oamenii. Opinia familiei contează, atât.

>> Dar tu crezi în dragostea faţă de ţară, de naţiune, de jobul pe care îl ai? În dragostea faţă de ceea ce este naţional – da. Faţă de ţară – nu. Jobul e pentru bani. Hobby, cum ar fi bloggingul, pentru suflet. Datorită tatălui, care asculta „Vatra Jocului” în fiecare duminică, ascult cu plăcere muzica naţională.

>> Şi mie bunica îmi cântă „hora unirii”. E de suflet, pentru că îmi aminteşte nu doar de istorie, ci şi de bunica. Când ai început să faci ceea ce-i place sufletului, adică blogging? Atunci când lenea m-a pus să caut o platformă mai uşoară de a administra site-ul Facultăţii de Jurnalism. Am descoperit wordpress şi, deoarece sunt limbut, m-am apucat să scriu.

>> Acum chiar a devenit o modă să fii blogger. Despre ce-ţi place cel mai mult să scrii? Nu am preferinţe. Scriu ce vreau şi ce îmi trece prin cap. Dar, atunci când scriu despre Mihaela, se strâng cei mai mulţi oameni. Chiar sunt invidios pe ea din cauza asta. Eu mă chinuiesc scriind, dar, când apare numele ei, oamenii citesc. Mai sentimentali sunt cititorii din .md.

>> Pentru online-ul din moldova privesc.eu a fost o revoluţie. Şi acum îmi aduc aminte de începutul proiectului, când erau doar vreo două camere. Acum fiecare poate să stea în birou sau acasă şi să urmărească viaţa publică din Moldova. Era o cameră adusă de Mihaela din SUA prin 2005. Privesc.Eu rămâne a face acelaşi lucru în .ro, apoi să confirme denumirea .eu ş.a.m.d. Ţări sunt multe. Life needs live!

>> Scopul pus la început a fost realizat? Scopul pus de mine – da. Nu pot răspunde pentru ceilalţi colegi. M-am simţit mândru de Privesc.Eu în noaptea alegerilor din noiembrie 2010. La trei şi jumătate noaptea, când ieşeam din CEC, serverele „fierbeau”. Oamenii ştiau că Privesc.eu le va aduce ultimele noutăţi.

>> Dacă  ar fi să mulţumeşti cuiva pentru acest proiect, cine ar fi? Domnului roşca (nu merită să-i fie scris numele cu majusculă). Pentru că a reuşit să ruineze Eventisul, care şi acum are o datorie de câteva mii de euro faţă de mine. Din cauza timpului liber a apărut ideea Privesc.Eu.

>> Şi te simţi curajos? Ce calităţi trebuie să ai ca să devii posesorul premiului? Nu curajos, pur şi simplu ştiu de unde să aflu informaţie interesantă. Cum a fost în cazul avionului care a venit din Libia şi a dus armament în Armenia.

>> Deci, eşti un jurnalist (sau blogger) cu surse? Dacă vrei să fii citit, trebuie să ai surse şi informaţii interesante. Dar să ştii că eu nu tind spre mare trafic. Nu fac bani din blog, pentru moment. Ba invers, investesc uneori în informatori. Investiţiile se măsoară în bere.

>> Dar este ceva ce ţi-ar displăcea în mediul online? De exemplu, nu-mi place că sunt mulţi care nu au ce spune, dar încearcă din răsputeri s-o facă. Online e deschis pentru toţi. Fiecare trebuie să îşi poată crea filtre în mediul online.

>> Dacă  ar fi să alegi în viaţă trei lucruri pe care să le realizezi cu uşurinţă, care ar fi? 1. O bancă în Elveţia. 2. Sănătate familiei. 3. Pace în toată lumea!!! Asta ca la Miss World!

>> Şi în 2012 bloggerul anului la „VIP magazin”? Nu, cred că pot să mă limitez şi la „Top 50 cei mai influenţi moldoveni”. Sunt modest de fire.

Foto: Dragoş Cojocaru
Locaţie: Niagara City Fitness