Gold reserve. “Aurul, nu doar un metal preţios, dar şi instrument eficient de investiţii”

Iulia Grigoriev, director, magazinul „Gold Reserve”

Veşti bune pentru persoanele care cred că metalele preţioase nu sunt doar nişte „jucării scumpe”. Acum, cei care se temeau să nu rămână fraieri cu aurul procurat în plină stradă sunt scutiţi de orice griji, la fel ca şi cei care-şi frământau creierii atunci când trebuia să aleagă un cadou pentru ocazii deosebite, cum ar fi o nuntă sau o aniversare. De curând, pe adresa Anestiadi, 8, a fost inaugurat primul şi singurul magazin din Chişinău în ale cărui vitrine sunt etalate briliante, aur şi argint  – „Gold Reserve”. Surpriza e că „materialul” procurat acolo poate fi utilizat şi în alte scopuri, cu bătaie lungă, cum ar fi investiţia în propria „rezervă de aur”. Incitant, nu? (Marcel Toma)

Acum câteva luni, apariţia magazinului pe care îl conduceţi pe piaţa noastră de giuvaiere a fost prezentată ca o noutate absolută...

Da, vorbim despre metale preţioase – aur şi argint – dar în forma lor pură (titlul 999,9) în lingouri şi monede. Cumpărătorul poate procura lingouri de la un gram până la un kilogram, din aur şi din argint. De asemenea, la noi puteţi găsi şi briliante, din care, cu ajutorul unui meşter priceput, se pot realiza adevărate capodopere în materie de bijuterii. Articolul superb realizat din briliantele noastre accentuează subtil atât frumuseţea feminină, cât şi statutul bărbatului. În fine, briliantul în sine reprezintă un cadou minunat pentru celebrarea căsătoriei sau a oricărui alt eveniment important. Dar nu e corect să spunem că am apărut pe piaţa de giuvaiere, faţă de care nu avem nici o atribuţie: noul produs a fost lansat pe piaţa financiară a republicii.

Adică, aurul depăşeşte statutul de metal preţios?

Astăzi, oamenii dispun de doar două „instrumente” investiţionale: piaţa imobiliară şi depozitele bancare. Pentru a achiziţiona un imobil este nevoie iniţial de o sumă mare de bani, care nu este la îndemâna oricui. În cazul depunerilor persoanelor fizice la bănci sau la carnetul de economii, ne putem trezi într-o bună zi cu o criză financiară care ar duce la demonetizarea banilor. Pentru a evita asemenea riscuri, recomandăm o soluţie ideală: crearea rezervelor proprii de aur, care pot fi realizate lunar, prin depunerea unei părţi din salariu, astfel încât să mai rămână bani şi în buzunar. Această rezervă îţi asigură o siguranţă şi îţi dă încredere în forţele proprii, deoarece preţul aurului, în ultimii cinci ani, s-a dublat. Nu trebuie să credem că din cinci în cinci ani preţul aurului va creşte exact în această progresie, dar, la sigur, acest metal nobil nu se va devaloriza niciodată. Aurul a fost o „valută forte” pe parcursul mai multor milenii şi va rămâne mereu la fel de scump, valoarea sa fiind  determinată de preţul înalt de cost (extracţie, prelucrare etc.), în urma căruia este stabilit un preţ-limită al „produsului” ce nu mai poate fi coborât.

Care este modalitatea de a fonda propria „vistierie”?

E bine să fiţi preocupat de propriul „tezaur”, dar nu uitaţi nici de copii: dacă le cumpăraţi, la fiecare aniversare, câte un lingou mic, la 18 ani, urmaşii dvs. se vor afla în posesia unei comori  personale. La majorat, ei au posibilitatea să facă singuri primii paşi în viaţă, să-şi asigure studiile pe care şi le doresc etc. Aceeaşi „reţetă” este valabilă şi pentru darurile de nuntă – tinerii însurăţei se vor simţi mai siguri şi mai mulţumiţi dacă vor primi în locul unor seturi de veselă, pe care, poate,  nu le vor folosi niciodată, un lingou de aur sau de argint.

Colecţionarilor ce le puteţi propune?

Aici putem vorbi despre două categorii de monede: cele investiţionale (preţul acestora este determinat doar de costul metalului) şi de colecţie (a căror valoare ţine de mai multe criterii şi sunt cu un sfert de preţ mai scumpe faţă de cele de investiţii). Asemenea monede sunt expuse într-un anumit tiraj unic, dat fiind că există alte două criterii care influenţează preţul lor – raritatea sau exclusivitatea. Monedele de colecţie pot fi bătute în tiraj de o mie sau de cinci mii de unităţi, iar cele investiţionale apar în serii de 300 mii de exemplare. Destinaţia monedelor este aceeaşi ca şi în cazul lingourilor: de a păstra fondurile materiale, de a proteja agonisirile de inflaţie etc...

Asupra cărui segment al populaţiei vă orientaţi?

Asupra segmentului care se gândeşte la propriul viitor. Nu vorbim despre sume astronomice, ci despre nişte mijloace pe care o mare parte a populaţiei îşi poate permite să le pună deoparte. Evident, nu la ciorap, ci investind banii în metale preţioase. Astfel, miza este pusă pe un viitor pe care nici un apartament şi nici un depozit la bancă nu-l pot înlocui. Să recunoaştem: frica de faliment al băncii e cuibărită în sufletul fiecărui depunător...

Dar aurul  tot la bancă îl ţinem, nu?

Da, însă banca nu are nici o atribuţie cu lădiţa dvs. personală, a cărei cheie o deţineţi. În caz de faliment al băncii, veţi intra în sediu şi vă veţi lua aurul din cutia personală, uitând că banca respectivă a avut probleme serioase.

Caracterizaţi piaţa de profil de la noi…

„Gold Reserve” este singurul magazin din Moldova în care se comercializează aur şi argint în lingouri şi monede. Mă refer la importurile legale de metale preţioase şi nu la cele care apar nu ştim de unde. Despre briliante ţin să precizez că pe piaţă se vând doar fragmente care nu au nimic în comun cu pietrele cu o mărime maximă de jumătate de carat – odată montat în inel, e imposibil de a verifica puritatea sau  culoarea briliantului. Noi propunem briliantul cu un document ataşat în care sunt indicate toate caracteristicile acestuia. Costul pietrei depinde de mărime, culoare şi puritate. Piatra preţioasă procurată la noi va costa cumpărătorul de trei ori mai puţin decât inelul cu aceeaşi piatră pe care îl va găsi la magazin. Vindem briliante cu greutatea de până la un carat, dar la solicitare, putem oferi şi „pietricele” mai mari: de la două până la patru carate.

Cifre

300 de lei este costul unui lingou din argint de 20 g, care reprezintă suma minimă de investiţii aplicabilă în magazinul „Gold Reserve”