Nunţile sezonului. Nastea Polevoi & Virgil Foca

S-au cunoscut în prima clasă  de liceu, au învăţat pas cu pas lecţiile iubirii, dar şi ale vieţii şi, după opt ani de relaţie, au ajuns să nu-şi dorească decît să-şi pecetluiască dragostea în faţa lui Dumnezeu şi a părinţilor. Era şi timpul - Virgil îşi luase deja diploma la Drept, iar Nastea - la Bănci şi Finanţe. Şi, ţinînd cont că sentimentele lor nu şi-au pierdut din intensitate, ba din contra, promit să ţină toată viaţa, au decis împreună că a venit momentul! În a doua zi de Crăciun s-au întîlnit părinţii, au discutat, Nastea a primit inelul de logodnă şi nimic nu a mai putut fi schimbat.

Sigur că s-au temut de nişte lucruri. Mai ales Nastea. „Sînt singură la părinţi şi îmi este încă dificil să mă reprogramez pentru o viaţă în doi. Într-un fel, e straniu să-mi împart spaţiul cu altcineva. Şi mă mai temeam să nu-mi pierd prietenii vechi.” Dar se pare că lucrurile sînt mult mai simple. Au înţeles ambii că studenţia a luat sfîrşit, rămîne doar în albumele cu poze, şi că viaţa nouă înseamnă responsabilitate şi lipsă de egoism. 

Lucrurile şi-au finisat conturul în toamna aceasta, cu o nuntă tradiţională moldovenească. Cununie la Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din Căpriana. Căsătoria civilă şi petrecerea propriu-zisă – în nou-nouţul restaurant „Casa Sărbătorii”. Rochia a fost ca în visele Nastei, a ales-o împreună cu mama ei de la Kiev. Dacă în privinţa rochiei a mai avut dubii, atunci la coafură nu a stat nici o clipă pe gînduri – de cînd a început să se imagineze în rol de mireasă, Nastea s-a văzut doar într-un fel - cu gîţă.

Pentru că toate astea se întîmplă o dată în viaţă, şi mirele, şi mireasa „au participat activ” la organizarea nunţii. Au fost alături de părinţi cînd au ales sala, vestimentaţia, au făcut împreună lista de invitaţi, scenariul, au ales decoraţiunile şi cadoul miresei. În fine, Nastea recunoaşte că sărbătoarea a reuşit datorită efortului pe care l-a depus tatăl ei, omul de afaceri Gheorghe Polevoi, care a fost de fapt persoana cea mai implicată în procesul organizării nunţii. Dar, paranteza miresei nu trebuie să diminueze aportul celorlalţi părinţi. Totul a ieşit aşa cum s-a planificat şi nu a rămas loc de surprize neplăcute…

…În ziua cea mare, toamna îşi culegea culorile din paleta de roşu şi galben… Vîntul încerca să le împrăştie emoţiile. Iar soarele le zîmbea, promiţîndu-le o viaţă frumoasă. Şi mirii s-au simţit perfect, fiindcă şi-au avut alături părinţii, rudele şi prietenii. Iar părinţii au fost fericiţi pentru că ei, copiii lor, au fost fericiţi, pentru că şi-au revăzut şi ei prietenii de familie la mesele oaspeţilor de seamă, şi pentru că totul a fost ca într-o nuntă de poveste...